Adoptata de One Direction

20

.
.
.
.

M-am trezit cu un zambet pe fata. Acea noapte a fost minunata. Ma uit langa mine si vad un inger care doarme langa mine. Ma ridic usor si ma imbrac cat sa nu defilez pana in camera mea gol pusca, ca apoi sa ma puna la intrebari Louis. Imi pup ingerasul si ies. Intru pe usa camerei mele si imi fac rutina apoi ma schimb in niste pantaloni de trening si un tricou simplu alb. Cobor jos si ma apuc de clatite. Fac compozitia si o pun in tigaie. Termin in 20 de minute si urc cu micul de jun pentru doi intr-o tava. Bine... Dupa ce am lasat clatite si pentru ceilalti. Intru in camera oliviei si o vad cum isi plimba ochii prin camera si se incrunta.
- Neata iubit-o.
- Neata. Spune ea somnoroasa cu vocea putin ragusita.
- am adus micul dejun la pat.
- Multumesc iubitule. Spune si ma asez langa ea cu tava intre noi. Imi ridica tricoul de pe jos. Acesta fiind singurul pe care nu l-am luat cand m-am dus sa ma schimb si il imbraca. Doamne ce bine arata.
Incepem sa mancam savurandu*ne din privire. Dupa ce am terminat ma pupa pe obraz si imi spune un te iubesc si un mersi pentru micul dejun delicios.
Se ridica din pat si se indreapta spre dresting de unde isi ia niste haine banuiesc si apoi se duce la baie. Eu o las sa isi faca un dus in timp ce eu ma duc la mine in camera sa imi iau telefonul. Ma intorc in camera oliviei si o vad imbracata si incercand sa isi usuce parul. O ajut apoi coboram amandoi jos si ramanem pe ultima scara impietriti cand vedem spectacolul din fata noastra. Zayn, Harry, si Niall au un zambet mare pe fata si ne privesc iar Louis ne arunca priviri ucigatoare ba la unu ba la altul. Am dat de belea. O vad pe Olivia cum ma strange mai tare de mana si incerc sa o calmez.
- Ce ati facut aseara?! Sparge linistea Louis.
- Am dormit spune Olivia incercand sa para neinteresata.
- Inainte sa dormiti spune Louis.

- Am fost la KFC.
- Dupa ce ati urcat in camera Oliviei. Vad ca altfel nu intelegeti. Hai spuneti adevarul.
- Asta nu e o discutie pe care trebuie sa o ai cu mama ta? Adica daca vrei explicatii vorbeste cu ea bebe. Spune Olivia iar toti inafara de Louis si Olivia incepem sa radem.
- Sa vedeti aseara. A vrut sa intre peste voi l-am legat de pat pana azidimineaza spune Zayn iar Harry si Niall au aprobat din cap si incep sa rada.
- Olivia esti prea....mica.
O liniste apasatoare se lasa in camera toti se uitau socati la Louis ba la Olivia care fierbea la propriu in nervi. Incerc sa o calmez dar degeaba. Se aseaza pe masuta din fata lui Louis si incearca sa se calmeze. Incearca. Era rosie la fata...
- Nu sunt mica. Si ma indoiesc ca tu ai fost vreun sfant pana pa majorat 1. Si doi nu e prima data cand o fac. Doar prima data cand si vreau. Asa ca lasa textele de tata ca nu am nevoie. Nu eram prea mica atunci cand am fost violata la petrecerea aia nenorocita? Sau atunci cand m-ai lovit? Daca atunci nu am fost mica nuci acum nu sunt.
Sa iti fie clar Louis. Eu il Iubesc pe Liam si aceasta alegere a fost a mea. Asa ca lasa-ma! Nu sunt mica! Nu mai sunt de la 13 ani! Spune asta si iese afara. Toti ne uitam la Louis urat. Ma uimeste faptul ca Olivia nu a tipat a fost mai mult un ton foarte la limita cu tipatul.
- Bravo Louis. E tot ce spun si ies dupa Olivia din casa. O vad plimbanduse incet pe alee. O iau usor de talie o intor catre mine si o pup pe varful nasului. Se intoarce si imi zambeste. Isi pune mainile dupa gatul meu si ma trage intr-un sarut pasional.
- Te iubesc imi spune dupa ce ne desprindem din sarut.
- Si eu. Imi pare rau...
Nu am mai continuat deoarece si-a pus degetul peate buzele mele.
- Eu am vrut... Si nu regret nimic din noaptea trecuta. Te iubeac Liam. Mult. Ai nu o sa las pe nimeni sa isi de nici macar cu parerea.
- Si eu te iubesc. Acum hai in casa. Baietii isi fac griji.

Ne indreptam incet spre casa. Am vorbit despre cele mai ciudate lucruri. Ajungem in casa si olivia era foarte calma. Mai bine spus... Foarte nepasatoare.

Am publicat acest capitol azi. Dar nu o sa mai postez maine. Deoarece acest capitol trebuia sa il postez mai e dar acum l-am terminat de scris... Asa ca de ce nu? Voiam sa va multumesc foarte mult ca imi cititi cartea. Va pup. Bay minionilor.