Capitolul 24

231 15 6
                                    

"Buna, pitico..

Stiu ca ti-am promis ca-ti voi scrie in fiecare zi.. Au trecut 2 zile si eu nu am putut sa-ti scriu.. A fost ca si cand am fostin coma.. Noptile nedormite m-au facut sa dorm o zi intreaga si baietii se speriasera.. Am ajuns la spital.. Doctorul m-a trimis la psiholog.. Mi-a spus ca am intrat in depresie.. 

M-a intrebat cum am ajuns in starea aceasta.. 

Raspunsul meu a fost simplu.. Din prostie, i-am spus..

Nu am putut aprecia ce aveam, iar acum mi-as da si viata sa-ti revad chipul angelic.. Sa-ti sarut busele dulci.. Sa te strang in brate.. Sa te vad zambind.. 

Te rog, iubito..

Vino inapoi.. Bate-ma.. Cearta-ma.. Trateaza-ma cu indiferenrta in continuoare.. Spune-mi cat de prost sunt, dar intoarce-te!

Nu mai suport.. Vreau sa te stiu bine..

Imi e greu sa stiu ca tu esti acum undeva acolo in lume.. Probabil ranita, singura sau si mai rau, iar eu sunt aici si psihicul meu inventeaza povesti..

In fiecare seara te vedeam.. Te vedeam legata..

Te vedeam cum te ranesti singura si.. si te intorceai cu fata la mine, iar cu lacrimi in ochi imi spuneai ca e doar vina mea.. Incercam sa vin la tine.. Sa te ating si nu puteam.. Te vedeam acolo.. Intr-o balta de sange.. 

Nu pot dormi, nu pot manca, nu pot vorbi, nu pot canta..

Ajuta-ma, ingerule!"

Skype (Louis Tomlinson)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum