Skype (Louis Tomlinson)

Capitolul 10

Dedicaţie nebunei mele -D-A-D- ❤❤❤

O nouă zi, un nou început.. Dar nu şi pentru mine..
Mă simt singură..
Am venit mai devreme la facultate şi m-am aşezat pe o bancă privind în gol şi strângând lănţişorul de la el..
Lângă mine se aşează nimeni altul decât Louis..
Inima îmi bate din ce în ce mai tare..
De ce eu?! De ce acum?!

-Bună Maia.. Eşti bine?
-Umm.. Da.. Cred că da.. *spun şoptit*
-Ce s-a întâmplat?
-Nimic, Lou..
-Maia.. Ce ai păţit? *spune el luându-mă de mână*
-Umm.. Lou, pot să te întreb ceva? *îl întreb emoţionată şi roşie în obraji*
-Orice, micuţo.. *spune el luându-mă în braţe*
-Dacă ţie ţi-ar plăcea de 2 fete, pe care ai alege-o?
-Pe cea cu care mă simt cel mai bine cred.. *spune puţin trist*
-Oh..
-Ţie.. Îţi place de 2 băieţi? *mă întreabă încordându-se*
-Umm.. Nu.. *spun tristă minţind normal*
-Ştiu că mă minţi Maia.. Cine sunt norocoşii?
-Nu contează, Lou..
-Ba da, Maia! Contează..
-Ba nu, Lou.. Nu contează..
-Ba da.. Al dracu' de mult..
-De ce? *spun cu lacrimi în ochi*
-Nu ştiu.. *spune uitându-se atent în ochii mei*

Speram să spună că el ţine la mine, că mă place, poate chiar mai mult, dar nu e aşa..

-Ohh.. *spun lăsând capul în jos, o lacrimă căzâdu-mi pe obraz*
-Maia.. *spune el trist*
-Umm.. Trebuie să plec.. *spun eu abţinându-mă cu greu să nu izbucnesc în plâns*

Am plecat repede ajungând acasă unde m-am băgat în pat izbucnind în plâns.. Doare.. Doare foarte tare..
Telefonul meu bâzâie semn că am primit o notificare pe Skype..
Un mesaj mai precis..

-De ce plângi, iubito?
-Lasă-mă! Dacă nu apăreai în viaţa mea nimic nu s-ar fi complicat acum!
-M-ai făcut să te iubesc ca o proastă, idiotule! *mesaj netrimis*
-Te rog Maia.. Înţelege.. Te iubesc..
-Ba nu o faci!
-Ba da! Jur!
-Atunci dovedeşte!

*Te-ai deconectat*