Normal life?Impossible//IN CURS DE EDITARE//

Capitolul treizeci si doi

Fumul ma ineaca .Am renuntat sa privesc la

flacarile ce ma inconjoara .Urlu la pieptul lui

Drake care continua sa imi spuna ,,Te iubesc ''

tnandu-si buzele lipite de fruntea mea .

De ce trebuie sa mor? Stiu ca aici imi e

sfarsitul .In bratele celui pe care il iubesc.

De ce asa devreme?

De ce nu puteam avea o viata normala?De ce trec

prin toate astea...

Capul imi plezneste de la durere .Totul devinde

negru ,iar vocile se amesteca cu sunetul vapaii  .Cad incostitenta.

*****

Deschid pleoapele grele si vad cerul albastru

cristalin.Clipesc si ma ridic in fund pe iarba de

un verde crud.Privesc in jur si vad o campie

intinsa .Ma ridic usor si observ camasa alba si

lunga pana mai jos de fund . Oare ...Sunt eu

moarta?

Merg cu talpile goale pana la lacul in care

figura mea se reflecta clar.Observ ca toate

ranile au disparut si nu ma mai doare nimic.Asa

sa fie lumea de dincolo?

Dar...E prea devreme .Am sau Aveam...Toata

viata inainte .Nu se pot termina toate.

Drake?Drake traieste?Unde e?Il iubesc!Nu pot

trai sau ...muri ,fara el.

Lacrimile incep sa curga pe obrajii mei acum

curati .Ating intinsul apei si fac sa i se

tulbure linistea ce pare a nu fi fost deranjata

de sute de ani.

Ma ridic si incep sa alerg prin intinderea

nesfarsita strigand numele lui care e singurul

lucru ce imi ocupa mintea.

E:-Drake!Drake!Te rog nu fi mort!

Ecoul se intorcea facundu-ma sa observ

singuratea in care ma aflu.

Fara sa observ intru intr-o padure deasa.Ma

sprijin de un copac,dar simt cum pamantul imi

fuge de sub picioare si totul din jur se invarte.

Alerg incercand sa nu cad din cauza ametelei

,pana cand ma impiedic si cad intr-o balta cu

noroi.Lovesc pamantul plangand si tipand.

E:-Drake?!Nu pot sa mor!Nu acum.

Tipam ,iar voci incep sa sa se auda neclare in

jur .Privesc peste tot ,dar ceea ce vad sunt

coroanele copacilor .

Strig disperata cand deodata aud o

voce...Celelalte se opresc brusc .Ridic capul.

E imposibil.