Normal life?Impossible//IN CURS DE EDITARE//

Capitolul patruzeci si doi

         Alerg disperată prin ploaie pana la ușa spitalului . Lacrimile imi curg involuntare  pe obraji si simt cum inima  imi alearga disperata in piept .Intru mergand direct catre o asistenta de la un ghiseu .

     Eu:-Erika Blake ,in ce salon se afla Erika Blake?

    Ea:-Imi pare rau .Domnisoara Erika  a decedat cu doua zile in urma .

    Ma asez pe un scaun privind in gol .Imi las capul in maini .Aceiasi neliniste ce m-a cuprins la primirea acelui telefon in dimineata asta .Durerea isi face inevitabil simita prezenta in pieptul meu .

  Eu:-Spuneti-mi va rog ca nu este adevarat .Care a fost motivul decesului ?

 Ea:-Suferea de leucemie .Boala a ajuns intr-un stadiu avansat .

Ma ridic ascunzandu-mi privirea sub firele de par .Ies asezandu-ma pe bordura din fata insitutiei.

 Eu:-La naiba .

 Mici stropi de roua imi umblu obrajii unindu-se cu cei ai ploii.Suspin repetat in incercarea de a ma linistii .Brusc simt cum doua brate puternice ma inconjoară.

 D:-Sa mergem acasa.

E:-A plecat mult prea devreme Drake .Nu mi-a spus ca era bolnava .Trebuia sa raman aici ,sa fiu cu ea .

D:-Nu a spus nimanui ca suferea.O sa te imbolnavesti daca mai stai in ploaie.

  Il imbratisez afundanu-mi fata in tricoul său .

E:-Toti pleaca Drake,toti .

D:-Ridica-te . 

E:-Nu ,vreau sa merg la ea.

D:-Nu esti in cea mai buna stare .

E:-Trebuie sa o fac .Nu am stiut ca acela va fi un ,,ramas bun'' cand am plecat.

Imi sustin greutatea pe el indeptandu-ma spre masina .Ma asez pe locul din dreapta privind pe geam .

D:-Nu  esti bine.

E:-Ar trebuii sa fiu?

 Porneste motorul strangandu-mi puternic mana .Ajungem in fata cimitirului .Cobor si privesc copacul sub care se afla pietrele funerale ale parintilor mei.

E:-La naiba cu locul asta.

 Grabesc pasul observand florile proaspete asezate in vaze .Cad in genunchi privind poza Erikai .

E:-Ce cauti aici suflete?Locul ingerilor e intre oameni ,sa aiba grija de ei si sa aduca zambete .Tu nu trebuie sa fii aici .

Mangai poza rece Avea parul albastru si zambea larg .

E:-Niciodata nu ai aratat ca ai dureri sau ca esti bolnava .

D:-A fost o luptatoare .

Tresar la auzul vocii lui .Ma ridic stergandu-mi lacrimile .

E:-Va fi o zi cand ne vom regasi ,pana atunci tu vei fi in pace pustoaico .

Ma urc din nou in masina .Imi las capul pe spate privind plafonul .

D:-Sa mergem acasa.

 E:-Trebuie sa las ceva inainte.Du-ma la blocul unde statea Erika .

  Ajungem rapid si cobor asezand o suma consistenta de bani intr-un plic.Bat la usa doamnei Blake si astept ca aceasta sa deschida.

DB:-Da?

Simt cum un tremur imi strabate tot corpul.Ochii adnaciti si privirea trista fac ca lacrimile sa  imi reapara in coltul ochiului.Intind plicul observandu-mi mana ce tremura usor.