Crush

1

30.09.2016

Dragă crush ,

Astăzi te-am văzut . Eram în parc , pe bancă şi citeam o carte virtuală . Dintr-o dată am auzit râsul tău angelic şi mi-am dat seama că erai din ce în ce mai aprope .

Când mi-am ridicat privirea din telefon , mi-am dat seama că tu , împreună cu grupul tău de prieteni vă îndreptaţi spre banca de lângă mine .

Erai doar la o bancă distanţă şi eu eram atât de fericită că pot să te aud vorbind . Voiam doar să stau pe acea bancă şi să te privesc , nu m-aş fi plictisit de asta .

Totuşi , amicii tăi aveau alte planuri . Doi dintre ei s-au ridicat de pe bancă şi au venit spre mine . Mi-au luat telefonul din mână , apoi mi l-au trântit pe jos , ecranul spărgându-se în o mie şi una de bucăţele .

L-am privit pe acel băiat care a făcut asta , dar mai apoi privirea mea a căzut pe pământul plin de cioburi . Subconştientul îmi spunea să îi răspund şi să îi stric şi eu faţa nu prea perfectă , dar nu am făcut-o .

Cu toţii s-au adunat în jurul meu şi au râs de mine . Ai râs şi tu până când mi-ai văzut privirea înlăcrimată . Când ai observat că mai am puţin şi vărs lacrimi amare , ţi-ai adunat gaşca şi ai plecat din parc .

Acum nici nu îmi pasă de prostia asta de telefon . Dar două întrebări îmi vin în mine .
1. De ce i-ai oprit să râdă de mine ?
2. Ce simţi de fapt când mă vezi plângând ?

                    Cu drag , fata care nu e iubita ta !