Timpurile trecute
Se plimba linistită pe strazile New York-ului,ii plăcea sa se plimbe singura,mai ales ca vremea de afară se potrivea perfect cu starea ei de melancolie. Ploua,ploua ca sufletul ei. Se aseza pe o banca ce acum timp părea si ea vesela ca trupul si sulfetul ei ,oricum acea banca nu era o banca obisnuita,era banca unde il intalnise pe el. Încerca sa se obișnuiască cu absenta lui,inca învăța cum sa il uite. Nu reusea sa faca toate astea. De multe ori încerca sa plece din lumea nedreptilor,dar cand încerca se gândea mereu la el iar atunci renunța la gândul acela. Se gândea la el dar, ce putea sa faca, el era cu alta,urma sa aiba si un copil. Nu ii putea distruge visele acelei fete,nu voia sa ii faca mai mult rau decat ii făcuse deja.
CITEȘTI
Singuri mereu
Historia Corta-M-am îndrăgostit de el dinainte sa il poți avea tu. L-am iubit poate și mai mult decât pe tine sau pe oricare alta persoana. Acum e al tău. Îl poți iubi,ii poți dezmierda pielea, ii poți simți mirosul sau dulce,te vei juca în parul lui dimineața. D...
