Sindromul Styles

Capitolul 21.

...tipul cu cei mai frumoși ochi de pe planeta.

-Harry!Spun încet.

-Da.Ce-ti face piciorul? Ma intreaba .

-Ma recuperez .Scuza-ma,trebuie să plec.

L-am privit ,ochii lui nu exprimau absolut nimic,erau goi .
-Bine . Răspunde simplu.

M-am întors încet,apoi am plecat condusă de Niall până în camera de cămin.

-Pot sta cu tine dacă vrei ,putem învăța amândoi la matematică ,doar facem aceleași cursuri.Propune Niall.

-Da,ai dreptate,oricum nu mă prea descurc cu matematica. Chicotesc.

-Nu e chiar asa de grea,trebuie doar să fi puțin atentă.

Îmi petrecusem cu Niall aproape 4 ore încercând să înțeleg această materie ,si cum a spus,nu era chiar așa de greu.

-Ti-am spus. Spune zâmbind. Eram geloasă pe ochii lui,de ce toți din acea banda au ochii așa de frumoși ,inclusiv Liam,Louis si Zayn.

-Gemma!Se aude vocea lui Harry,apoi ușă s-a deschis brusc,pe ea indrand carliontatul.

-Nu e aici.Spun încet.

-Niall,ce cauți aici? Intreaba nervos.

-Nu trebuie să-ți dau ție raportul,Harry.

-Ba da,cine este liderul?Îl Intreaba apropiindu-se de el.

-Nu-mi pasă ,pentru mine toți suntem egali,chiar si tu. Spune Niall apropiindu-se la rândul său de Harry,clar nu ieșea bine.

-Niall,cred ca am terminat pe ziua de azi. Intervin între cei doi,tragand-ul pe Niall de mâna.
El ma privește,isi ia caietele ,apoi pleacă,insa nu înainte să-și ia rămas bun de la mine.

-Harry!De ce esti așa de insuportabil uneori?Îl întreb ridicandu-ma vocea.

-Pentru ca așa vreau . Îmi răspunde nepăsător.

-Nu te înțeleg.

-Nici nu am pretenția să faci asta.
L-am privit nedumerită,cuvintele sale mă dureau,cu toate că nu se putea,nu iubeam un tip ca el,nu se putea .

- Bine,Gemma nu este aici,poti pleca. Spun întorcându-ma la ceea ce făceam inaintea apritiei lui Harry.

-Nu vreau să plec. Spune,apoi se aseaza în patul Gemmei.
Am rămas tacuta ,nu voiam sa mai port nici măcar o conversație in momentul acesta cu Harry.

-Ce mai faci? Omul ăsta ce voia de fapt?Mi-am aruncat pixul în pat nervoasă ,putea sa taca .

-Usor ,te-am întrebat doar ce faci.Spune privindu-ma amuzat.

-Incerc sa te ignor,tu?

-Eu nu pot să fac asta .

Nu,era greu.Asta faci mai tot timpul,tontule.

-Harry,dar de ce îți schimbi comportamentul așa de repede,esti ca vremea,uneori agreabil ,uneori nu .

-Ce vrei sa spui?Ma comport normal.Se apară.

-Da ,sigur .

-Doar cred că m-am îndrăgostit de tine. Spune,iar eu încep să râd.

-Harry,stiu ca nu ești întreg la minte,insa nu minții.

-Vorbesc serios,continua.

-Gemma nu cred că v-a venii prea curând,cred ca e timpul să pleci.
Ii spun ,inima îmi luase razna.

-Si?Eu n-am venit pentru Gemma,eu am venit pentru tine. Se ridicase din pat,indreptandu-se încet spre mine.

-Vrei să-ți dovedesc că m-am îndrăgostit?Intreaba .Nu apuc bine să-i raspund ca acesta se aseaza lângă mine ,privindu-ma insistent câteva secunde ,acesta se apropie de mine.Eram așa de aproape unul de celălalt încât îi puteam simții respirația .

-Imi placi.
Buzele sale formau acele cuvinte,iar felul în care a spus-o era așa de senzual. Acesta s-a apropiat mai mult,buzele noastre reci ca gheața impreunandu-se.

-Ce naiba?
M-am îndepărtat de Harry când vocea Gemmei a răsunat în toată camera.

-Stiam eu,stiam ca va iubiți în secret .