Capitolul 8- Invazia

45 10 7
                                    

Cum spuneam in capitolul trecut profa îmi pusese testul pe banca. Când am întors foaia totul începu sa se învârtă, amețeam din ce in ce mai tare, vedeam dublu ,iar literele îmi năvăleau mintea. Era foarte ciudat. După un minut, îmi revenisem, dar parca altcineva îmi controla mintea. Știam rezolvările toate exercițiile. Foarte ciudat. In fine soneria suna, testul era gata, iar Walt ieși si el cam galben la fata din laboratorul de biologie.
-Ce ai patit? am intrebat.
-Asta!
Arata spre ușă unde se afla Defne.
-Ce mai vrea?
-Vrea multe..
Avea o fusta scurta, si un decolteu pana la buric.
Arata oribil.
-Nu o sa înceteze niciodată?
-Tu nu vezi??
Atunci chiar nu mai rezistam.
-Defne, am strigat. Misca-ti fundul aici!!
-Vezi cum vorbești!! Vin la tine doar pentru Walt.
-Lasa-l in pace pe Walt!
- Cine ești tu sa îmi spui mie sa stau departe de el?
-Cine sunt, cine nu sunt, nu te interesează pe tine.
-Walt tu nu vezi ca țărăncuța e îndrăgostita de tine?
-Defne termina, a spus Walt.
-Nu voi permite asta. De acum putem spune ca suntem dușmăni, a spus Defne. Ne mai vedem noi Keylla.

***
Mergeam spre casa. Walt era lângă mine. Amețeam din nou. De ce mi se întâmpla asta? Sa ii spun lui Walt?
,,Keylla " se auzi o voce in mintea mea,, ești slaba..coaste slaba. Renunța la asta. Lasa-ma sa predomnim lumea"
-Nu!!! am strigat. Nu poți sa faci asta!
-Poftim, spuse Walt speriat, ce s-a întâmplat?
In momentul acela nu îmi mai simțeam picioarele. Căzusem jos. Punea stăpânire pe corpul meu. Amețeală devenea din ce in ce mai puternica, Walt devenea din ce in ce mai întunecat. Inima îmi bătea din ce in ce mai tare. Ochii mi se închideau.
-Keylla, nu ma lăsa!!! Te rog!!
Eu eram treaza, dar nu puteam sa ma trezesc din somnul acela. Știam ce făceau toți , dar nu puteam deschide ochii. Eram îmbrăcată dintr-o rochie alba si ma aflam in mintea mea. Totul era gol. In spatele meu era o ușă. Ma i dreptam spre ea.
-Stai!! Daca intri s-ar putea sa nu te mai întorci niciodată in lumea ta.
-Cine ești?
-Sunt zeița ta. Ma aflu aici ca sa te ajut.
-Ce mi s-a întâmplat?
-Mintea ta a fost năvălita de întuneric.
Războiul se apropie. Am venit sa te anunț ca trebuie sa te antrenezi. Cute la Skyler, o vrăjitoare de pe vârful Summskylm si spune-i ca te-am trimis eu. Si inca ceva, spune-le prietenilor tai sa anunțe toți locuitorii Haosului ca Întunericul se ridica si sa se pregătească de război. Mai sunt trei 3 luni. Aveți grija.

Ochii mi se deschise. Ma aflam in camera lui Walt. Toți prietenii erau lângă mine.
-Keylla, ce s-a întâmplat?
-Războiul...Întunericul
-Poftim? De unde stie? Sigur s-a întâmplat ceva grav.
După ce îmi revenisem cat de cat, le povestisem totul.
Rămăseseră șocați. Noaptea apăru.
-Vorbim dimineața, spuse Sadie. E cale ca a sosit invazia. Nu mai putem părăsi casa.
-Invazia? Ce este aia? am inrebat.
-Întunericul... vru Zia sa îmi spună
-Nu e mai bine sa vorbim dimineața?
-Si dimineața si acum, este aceiași chestie. Tot o sa afle.
-Bine, dar restul vorbim dimineața.
-Întunericul  ridica din haos mii de cadavre cu tot cu suflete pentru a se hrani si pentru a își face o armata. Vor sa te răpească. A încercat pana acum sa îți răscolească mintea?
Trebuia sa spun adevărul, nu puteam minți in chestia asta. Trebuia sa fiu sincera.

Vanatori De Demoni: Un Destin ImplinitUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum