Viata ca un...IAD †

În sfârsit am o familie

Alergam într-una pe holurile întunecate ale orfelinatului. Eram într-o rochita alba murdara. Picioarele începusera sa-mi sangereze. Eram urmarita de o umbra care se apropia din ce in ce mai mult .
Umbra radea încontinuu si ca nimeni nu este aici ca sa ma salveze. Cand era sa ma prinda de picior, m-am trezit speriata si transpirata. Era in camera ei si isi amintise ca a fost adoptata. Se simtise usurata ca nu mai era in orfelinatului, dar Inca era speriata de ce avea de gand fratele ei geaman sa faca, acum ca a aflat ca a fost adoptata.

Kira se duse la baie si îsi facuse in dus fierbinte pentru a se putea relaxa dupa cosmarul pe care la avut. Se imbracase cu niste pantaloni negri si un maieu negru si o camasa visinie si niste tenisi visinii.

Se duse jos sa vada unde sunt ceilalti. Cand a ajuns jos la vazut pe Alex uitandu-se la televizor. Cand ma vazut s-a ridicat de pe canapea si a venit spre mine.

Alex:- Neata Kira. Ceilalti sau dus la centru iar parintii tai sunt in oras.
"Neata. Am inteles. Si tu de ce esti aici?"
Alex:- Sebastian a avut pana la urma incredere in mine si ma last sa am grija de tine in caz ca se intampla ceva.
"Am înteles. Atunci eu ma duc sa imi fac de mandate."
Si in drum spre bucatarie Alex ma oprit.
Alex:- Stai, Sebastian a zis ca eu trebuie sa iti gatesc ce vrei. Deci ce vrei de mandate?
"Esti sigur?"
Alex:- Da. Nu poate fi asa greu. Deci ce doresti de mancare?
"As vrea in sendvis."
Alex:- OK, in sendvis vine imediat!

In timp ce Alex imi faces sendvisul eu m-am dus sa vad ce era la televizor. Era prima data cand vedeam unul. Am dat direct la desene animate si cand m-a vazut Alex la ce ma uitam si a inceput sa rada. Eu ma uitam la el nedumerita.
Alex:- Scuze,doar ca privindu-te uitandu-te la desene animate este ciudat.
"Pai sunt interesante."
Alex:- Am inteles. Poftim sendvisul. Spre sa iti placa.
Am Gustaf din sendvis si am ramas uimita cat de bun era.

Alex:- Nu este bun ,nu?intreaba el ingrijorat.
"Defapt este foarte bun." arat zambind ceea ce am scris.
Alex:- Ce bine ca iti place. spuse el usurat

Restul zilei ni l-am petrecut impreuma uitandu-ne la desene animate.

Se facuse deja 7seara, cand ceilalti au ajuns acasa. Impreuna cu ei mai era cineva pe care nu il stiam, dar pares totusi cunoscut.
Cand i-am vazut umbra, mi-am dat seama cu cine semana......

Buna! Scuze ca nu am mai scris de mult. De acuma o sa postez mai des. Acest capitol este mai scurt dar maine voi posta urmatorul capitol si va promit ca o sa fie mai lung. Bye! 🐼