condamnata la iubire

cap 6

Întru destul de calmă în sala de clasa. Merg spre gașca mea și așteptăm începutul orei. Eram mai multi decât de obicei. Diferite clase. Intra profesorul .

-Buna ziua ,elevi!

-Buna ziua!! raspundem toți.

-Dupa cum vedeți sunteți mai multe clase la această oră. Va întrebați de ce? Va răspund: Cealaltă clasa nu mai este sigură pentru voi, așa că trebuie să o renovam. Până atunci toate orele se vor tine la comun. Spune si își apropie palmele făcând  zgomot. Alte întrebări?

Nimeni nu a avut de comentat pentru că asta însemna că nu vom mai fi așa solicitați.

Terminam si ultima oră , îmi iau la revedere de la gașcă si merg înspre iesirea din școală cautand un taxi pentru că Marcus m a anunțat că azi nu vine sa ia , mai aveau de făcut câteva pregătiri.

Asteptand taxiul meu, care nu vrea să mai apară . Îmi notez în gând să mai adaug un pulover in rucsac, pentru că afară se făcuse mai frig decât azi dimineață și deja tremuram.

Dar ce să vezi...o maina de un negru electrizant  frânează brusc în fața mea, făcându ma să scot un tipat de toată frumusețea. Geamul din partea mea este coborât si din interior aud o voce cunoscută și simt ca mă mănâncă limba.

-Incotro iubita? Mergi să dăm o  tură cu mașina? Doar noi, amândoi, promit să fiu cuminte!

-Tu nu înțelegi un refuz?! Sau nu ai avut protecția la tine si ai scăpat de sugatoarea aia blonda, care parcă te satisfăcea?! Nu imi  venea nici mie să cred ce scot pe gură, dar nu mai puteam

-Sa înțeleg că ești geloasa?!

-Chiar de a r fi să mor fata bătrână si nu m as uita la unul ca tine! Si apoi îmi dau seama ce prostie am spus si ca ii dăduse m de înțeles că sunt virgina. Roșesc

-Nu prea cred , ținând cont că nici una nu mi a rezistat...Spune si zambește în colțul gurii, lasand să se vadă gropitele din obraji.

-Taxi...strig si ridic mana

-N e mai vedem iubita si îmi face cu ochiul.

-Idiotule! Ii răspund și merg spre taxiul care a oprit

Ajung destul de greu acasă din cauza aglomerației din oraș.
Întru în casa. Merg la Mary care scotea o tava cu ceva de mâncare și mirosea de i ti venea să fugi cu tava din bucătărie.

-Am întârziat?

-Rossa este sus,lucreaza. Iar băiatul meu trebue să sosească. Spune așa de bucuroasă de parcă își aștepta propriul copil.

O pup pe Mary si merg sus să mă schimb pentru a îl întâmpină pe print, ca doar nu puteam să rămân în hainele de școală.

Ajung si scot blugii si tricoul, îmi dau ghetuțele jos si îmi aleg o rochiță lejera care era puțin mai scurtă de genunchi. Era de la Ross, îmi luase o mulțime de haine foarte frumoase. Îmbrac rochia care era de culoare albastra si imi iau o pereche de pantofi comozi cu toc mic. Îmi prind parul intr o coadă cat mai sus și Las doua șuvițe rebele să cadă pe fiecare obraz.

Cobor si vad ca toată lumea este în living. Mă alătur si Rossa zambește când mă vede în rochiță cumpărată de ea.

Marcus intra pe ușă cu doua valize în mâini, urmat de un tânăr inalt care îmi părea cunoscut. Dacă nu a r fi avut ochelari...

-Hei mama!! Si Rossa merge sa il îmbrățișeze

-Buna scumpule! Si il sărută pe frunte parinteste.