condamnata la iubire

cap.19

Alex Pov....

Ajungem la școală și o conduc pe Ella la clasa. O sărut si parcă nu i as mai da drumul. Sosise ziua cea mare si eram nerăbdător sa o fac mandra de mine. Ne rupem din sărut si plec, dar nu spre clasa ci spre vechea școală.

Aici mă întâlnesc cu vechii mei prieteni care îmi aduceau pliculețele cu pulbere. Cândva pășeam cu repeziciune pe holul întunecat, dar acum analizam totul. Nu stiu cum de nu am simțit și înainte mirosul de mucegai, să fi fost din cauza ca nu ma interesa?

Ajung la ușă pe care scria "DIRECTOR", întru si ii găsesc pe băieți. Ii salut din mers si ma îndrept spre ei.

-Sper ca ești pregătit? Mă întreabă Paul, liderul lor.

-De când aștept ziua!

Le am promis că azi ma alătur si eu grupului care vindeau droguri si racolau fete pentru prostituție, asa ca trebuia sa plătesc o taxă după care îmi vor spune despre marele lider si alte lucruri importante. Am întrebat cam tot ce aveam nevoie să stiu: adrese, nume, întâlniri, asociați , ce alte afaceri mai au.

-Cam curios, Alex? Îmi spune Paul

-Doar mă ști îmi place să știu în ce mă bag?

-Bine fratioare, atunci te bagi?

-Mai întrebi?! Si ii fac cu ochiul

Îmi întinde "marfa" si eu îi plătesc. O iau si ma uit la pliculețe . Iau unul si il frec între degete.

-Cred ca este curată, nu?! Întreb

-Doar ne ști! Răspunde Paul în timp ce numără banii

Atunci am știut că este momentul si am spus

-"Este curata"! Spun

Acesta era semnalul meu pentru polițiști de afară pentru care lucram. Am fost la ei imediat ce am început relația cu Ella si le am propus să adun informații despre cei ce se ocupau cu droguri . Așa scăpam de ei din școală.

Imediat cum au auzit semnalul meu , polițiști înarmați au intrat țipând la ei

-Culcat....-culcat...

-Mainile la vedere....
Toți au ridicat mâinile în sus și priveau uimiți cum polițiști intra in încăpere cu armele îndreptate spre ei. Au mers până în dreptul lor și i au lovit cu tocul pistolului in spate, făcând ui să se prăbușească jos. Le au pus cătușele si i au ridicat târând ui afară.

Deja ma simțeam mai bine si abia așteptam să îi povestesc Ellei totul diseară la  cină.

M a felicitat domnul  comandant si am părăsit clădirea primul . Ies afară și trag puternic aer pentru a îndepărta mirosul de mucegai.

Vreau sa merg spre scoala când  aud țipete venind din spre partea opusă. Mai exact din spre sosea. Fac câțiva pași si inima începe să bată din ce în ce mai repede. Recunosc glasul prietenilor Ellei si o iau la fugă înspre locul de unde se auzea.

Ajung la poarta scolii si vad cum multa lume este strânsă în mijlocul șoselei si Maira cu Leila plângeau in brațele baietilor. Merg spre locul unde erau făcându mi loc prin mulțime. Nu mai auzeam nimic , lacrimile îmi curgeau fără oprire în timp ce avansam prin marea de oameni.

Ma opresc atunci când ajung în fața și o văd pe Ella întinsă pe jos. Nu puteam să mă gândesc dacă este vie sau moartă. Dor am căzut în genunchi lângă capul ei. Vroiam ca sângele de pe fata ei să dispară, vroiam sa o șterg, să îi văd zambetu cu care mă fermecase. Vroiam sa o zgaltai  sa se trezească , sa deschidă ochii. Nu putea să mă părăsească acum când am găsit o. Stăteam cu mâinile tremurânde  deasupra ei si nu știam unde sa pun mana ca sa nu o rănesc mai tare.

Am simțit cum cineva ma apucă de subraț și m a tras intr o parte . Ma zbateam să îmi dea drumul, dand din mâini și din picioare ca un nebun, când o a doua persoană a venit sa ma tina, iar  o targă si alte persoane îmbrăcate exact ca cei care mă țineau, s au apropiat de Ella.
Nu vroiam sa o atingă nimeni, dacă trăia si orice mișcare ii putea aduce moartea...

-Nu ...nu....nu va atingeți de ea! Strigam în timp ce mă zbateam să scap de mâinile care mă țineau.

-Stai liniștit, nu îi facem nimic rău! Aud ca îmi spune unul din cei care mă țineau.

Si nu ma mai împotrivesc. Mă las în genunchi si ma rog pentru prima dată la Dumnezeu. Mă rog să facă o minune pentru mine, pentru noi. Ii ofer viața mea în schimbul vieții ei. Nu vreau să trăiesc fără ea, nu pot să trăiesc fără ea, nu stiu sa trăiesc fără ea...

Vedeam cum pe Ella sunt puse tot felul de fire, care veneau dintr un aparat care scotea un sunet slab si rar. Ii montasera si un guler, iar acum o puneau pe targă. Sau îndreptat spre mașină au urcat o , au închis ușile și au plecat.

Am rămas în mijlocul șoselei si simt cum cineva ma trage de jos.

-Haide, trebuie să ajungem la spital? Si il recunosc pe TJ

Am urcat în mașina lui TJ si m am așezat pe scaunul de pasageri din fata, în spate erau Maira, Leila si Claude. Fetele plângeau, dar când au văzut că am urcat, s au oprit.

-De ce l ai luat pe nenorocitul ăsta, din vina lui s au întâmplat toate. El si drogurile lui de cacat! Îmi aruncă Maira cuvintele

Nu îmi venea să cred ce aud, de unde știau de droguri? Nu spusesem nimănui pentru că treaba a fost secretă....asta dacă nu....Lora si a băgat coada. Si daca aflu că ea a spus ceva , o omor cu mâinile mele și o dau mâncare pentru câini.

Am reușit să le povestesc cum a stat treaba, de fapt și că nu intenționăm să mă apuc de droguri, ci doar i am ajutat pe polițiști să curețe școală de ei.

TJ si a cerut scuze pentru că îi spuse Ellei despre ce auziseră in legătură cu mine. Acum înțelegea de ce am făcut o si știa ca vroiam sa o fac pentru ea, în primul rând. Nu vroiam sa fie răpită sau mai rău drogata si violata , pentru că cu asta se ocupau ei si nu conta cat de aproape l e ești, dacă vre o tipa l e cădea cu tronc , nu se lasau până nu o aveau.

De aceia am făcut ce am făcut, ca să nu pateasca nimic rău . O iubeam si vroiam sa o protejez. Dar cineva a răspândit vorba ca m am aliat cu tipii rai si eram sigur că Lora are deaface cu asta. Ea s a  combinat  cu Paul ,liderul lor și încercase de câteva ori să se dea la mine. Am refuzat o de fiecare dată și asta a enervat o la culme, promitandumi ca o sa plătesc. Nu am putut să facă prea mult atunci pentru a nu da de bănuit, dar o sa o trimit in Iad, nimeni nu mai putea să o scape de mine.

Nu eram supărată pe ei, ii sunt prieteni și au crezut că am trădat o , de aceia ii spusese. Știam că o iubeau, la fel si eu.

Am ajuns la spital....