-E bun?Mă întreabă Clara cu ochii mari.
-E un brunet cu ochii albaștri.
Clara Da din cap ușor.
-Atunci e bun, când îmi faci cunoștință cu el?
Scot limba la ea mai ceva ca un copil de 3 ani.
-E al meu.
Fetele încep sa se spargă de râs, dar eu îl vad pe Eran de mână cu Cristiana cum intra în cafenea.
Brusc zâmbetul îmi dispare și îmi las privirea în pământ.Nu înțelegeam cu de nu am putut să îl uit încă, eu nu țineam la băieți, eu nu mă lăsam afectată de existenta lor.
CITEȘTI
Inimă de ghiață
Short StoryPână la urmă avea să se topească, eram conștientă de asta, dar totuși nu puteam accepta. Iubesc stelele, iar el a ajuns mai presus de ele, mă atrage cu privirea și mă omoară cu indiferența. Si totusi...