oh, păi, bună skyler!
îmi pare rău. chiar foarte rău. îmi pare rău că ai acea boală pe care nici nu îi știu numele și pe care nici nu îi pot pronunța numele.
știu de boală de la mama ta, care este o persoană foarte drăguță și amabilă. îți voi mărturisi ceva, în legătură cu ea. te rog, nu te supăra. a fost doar un accident, și cred că a fost și vina mea, căci nu eram beat. era să cad pradă plăcerilor trupești. da, skyler, era să mă culc cu mama ta. te rog, nu-i spune că ți-am zis.
cât tu erai internată la spital, am venit la tine să văd dacă ești acasă. Lauren, mama ta, mi-a spus că nu ești acolo, dar m-a invitat înăuntru pentru a bea o ceașcă de cafea cu ea. după ce am luat câteva guri, am început să vorbim, până când m-a întrebat chestii mai personale. știi tu, chestii. apoi s-a apropiat de mine, și a început să mă sărute. din nu știu ce motiv, mi-a cam plăcut, și am trecut mai departe, dar înainte de șcenele alea, tatăl tău a sunat la ușă,iar ea m-a dat afară.
pare așa nebunesc, dar te asigur că nu am vrut. iartă-mă, sky.
te iubesc.
