ethan, te rog să nu mai bei atât de mult.
să fim logici: nu aveai nici cum să te culci cu mama, căci tu nu stai niciodată cu ea. doar vii la ușă, îți deschide, te informează, și gata. atât, nimic mai mult.
dacă vrei să mă superi, să mă necăjești, n-ai decât, căci să știi că ”flacăra” dintre noi s-a cam stins. la început ne întâlneam pe plajă, tu mă sărutai, iar apoi pleca, și acest lucru m-a atras la tine : ești misterios. acum nu mai ești cum erai. ești ca o râie. serios, te ții mereu după mine. de când ai aflat că sufăr de cancerul fals, m-ai tratat ca pe o handicapată (în sensul ăla, că nu pot face nimic decât să stau la pat și să mănânc cu paiul). părea frumos pentru unii, dar pentru mine nu. să nu mă crezi o scorpie, dar ăsta e adevărul.
și dacă dorești să ai fantezii cu mama, visează. nu am izbucnit în plâns sau am zis că viața mea se destramă, după cum probabil ai vrut tu.
cu drag, fosta ta iubițică.
