Capitolul 4- Intalnirea norocoasa, si finalul nefericit
Eu si Grey ramasesem "poker face":
"Ai vazut si tu cum omul acela disparuse, nu?" zisesem eu nedumerita...
"Ti-am zis ca e ciudat"! raspunse Grey fara nicio grija.
Ma uitam la Grey, si, el parea extrem de relaxat. Chiar nu intelegeam .... eu,... mai aveam putin si faceam infarct , si el ---(pauza).
"Haide Grey , sa mergem ... spre " orasul vecin"?
"Sper sa fie unul"
"Cum... n-ai auzit ce a zis omul acela?, ca exista..."
"Tot el a zis ca nu exista "vreo" Lana del Rey... si minte..."
"De fapt, Grey ,Lana .. nici nu s-a nascut!"
" :| Ok"
Si pornisem spre "orasul vecin" . Pe "drum" ma gandeam la tot ce se intamplase... Totusi, eu sper sa fie un vis, si daca nu e... atunci ma intreb ce imi mai face familia... pun pariu ca sunt ingrijorati in privinta mea, dar "sper" sa ma intorc acasa, SPER!
Si cum mergeam noi 2 asa linistiti ... poc! ma izbesc de un stalp si pic jos, Grey incepe sa rada... de nu se mai poate opri. Ma ajuta sa ma ridic si imi zice :
"La ce te gandesti?"
" Pai... aaaa... la tot ce se intampla..."
"Si eu ma gandeam la asta, dar nu ma gandeam sa "pup" si un stalp "
Incepem amndoi sa radem.
Cand ma ridic .... parca cupidon si-ar fi strecurat putin praf peste mine ca nu mai puteam sa-mi iau ochii de la Grey, si... acelasi efet era si la Grey...
Si stateam amandoi si ne "uitam/ holbam" unul la celalalt... si aceasta " magie " a durat pana cand un caine ... ne-a speriat, (adica a latrat ) si... Grey era sa lenise (baiatul acesta e un fricos) .... Dar pana la urma cainele asta ne-a salvat, adica ne-a aratat drumul spre "orasul vecin".
Cand am ajuns , oamenii de acolo, de fapt ,de aici, erau foarte agitati, deabea am reusit sa vorbim cu un om, dar din nou cainele ne-a "salvat" , adica el s-a duc la stapanul lui si noi l-am urmat :|. Nici bine nu intrasem pe usa ( casei in care a intrat cainele ) ca stapanul lui s-a repezit asupra noastra cu un fel de arma... foarte ciudata.... dar Grey, sa para curajos, i-a sarit in fata " sa-l infrunte" dar, mai mult s-a facut de ras!
Si apoi, am intervenit eu!
"Buna ziua , noi suntem un fel de " calatori a timpului" stiu ca suna ciudat, dar credeti ca ne puteti ajuta?"
" Calatori a timpului", ... sa stiti ca si eu am , de fapt, am avut o masina a timpului.." spuse stapanul cainelui, putin dezamagit.
"Cum adica ai avut? intervenise Grey nervos
"Pai am construit una, dar am ... cam.. pierdut-o!"
"Nu-ti mai aduci aminte , macar cum arata?" intreb eu, cu putina speranta.
"Pai, arata ca o busola" raspunse stapanul.
"Adica ca asta?" intreba Grey entuziasmat, luandu-mi ceasul -busola din mana"
"Ahhh, deci voi mi-ati gasit masina timpului, hiuh! credeam ca n-o sa o mai vad vreodata...
"De fapt, asta e a noastra crezi ca o poti repara?" intreb eu.
"Daca pot, ... hah! pot sa-l repar cu ochii inchisi,"
"Oh ce bine!" spusesem usurati amandoi.
"Noi o sa ne plimbam, pana vei termina tu de reparat " masina timpului" " spusese Grey catre .... stapan, ( suna ciudat)
Si iesisem la plimbare, totul era foarte linistit , unde or fi toata lumea, acum cateva minute erau foarte multa lume, care erau agitati si acum Poc! toata lumea disparuse
"Este putin ciudat!" spun eu.
"Putin..."
Dupa plimbarea noastra ( care era tacuta) ne intorsesem spre casa "reparatorului de masini ale timpului" ( suna mai bine decat " stapan")
" Deci ai reusit ?" intreaba Grey
"Am facut tot ce am putut si.... am reusit" raspunse el.
"Oh, Doamne cat de bucuroasa sunt" intervin eu
"Deci haideti sa va arat.."
"Neah, neah! Stim si noi cum functioneaza!" raspunse mai rautacios
" In regula, atunci va doresc un drum bun!"
"Multumim"
" Ai setat pe 2013 nu?" l-am intrebat .
"Poftim credeam ca pe 2015 "
Dar cand am vrut sa iau ceasul-busola, sau ma rog masina timpului, sa il pot da sa-l fixeze pe anul 2013, Grey apasase deja pe buton. :|
"Nuuuuuuu " incep eu sa tip.... si asa ne-am " teleportat " spre un alt an.
