CAPITOLUL 12

42 3 0
                                    

Dupa vreo doua luni am fost externata.
Primul pas pe care l-am facut in casa mi-a dat fiori.
Am pasit cu piciorul stang in camera mea si ma uitam curios prin jur.
Eu-De ce mi-ati modificat camera?!
Tata-Pai ne gandeam ca acum nu mai esti o pustoaica si ca ar trebui sa ai o camera demna de varsta ta.
Eu-Dar eu nu sunt doamna pe care vreti voi sa o faceti din mine! Eu nu mi-am trait viata de adolescenta! In interior sunt inca o pustoaica,chiar daca nu va convine!

Am inchis usa,iar siroaie de lacrimi imi curgeau pe obrajii arsi.

Nu vor sa ma inteleaga...
Nu sunt o doamna!
Sunt pustoaica aia de-a zecea...pustoaica aia indragostita...pustoaica aia ce fuma in parc...
Si daca risc sa sufar de anorexie,foarte bine! Decat viata asta...mai bine mor!

Ma uitam in oglinda la fata mea desfigurata...
Era ingrozitor sa ma uit in oglinda si sa ma aseman cu un personaj din filme horror...

AllyeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum