Thocomerius -Negru Vodă. Cuman, valah sau ....

Letopisețul cantacuzin. Legătura Basarabilor cu Negru Vodă din Țara Făgărașului.

Unii dintre istorici sunt de părere că Basarabii ar fi o familie provenită din voievodatele și cnezatele din dreapta Oltului. Că ei s-ar fi închinat lui Negru Vodă, coborât din Făgăraș la Câmpulung, pentru că acesta ar fi avut protecția tătarilor de la Isaccea.

Ca să revenim la teza cumanității, ca minoritate cu spirit de inițiativă în spațiul românesc, ne întoarcem la Letopisețul cantacuzinesc care, la prima vedere, pare plăsmuit sau, cel puțin, extrem de inexact. Plăsmuirea poate fi pusă pe seama dorinței Cantacuzinilor de a-și consolida descendența basarabească, iar inexactitatea din puțina dezvoltare pe care o cunoscuse istoria la 1690, ca metodă și mod de studiu. Totuși acest document nu poate fi întru-totul aruncat la gunoi. Iată ce zice el:

Iar când au fost la cursul anilor de la Adam 6798, fiind în Ţara Ungurească un voievod ce l-au chiemat Radul Negrul voievod, mare herţeg pre Almaş şi pre Făgăraş, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui şi cu mulţime de noroade: rumâni, papistaşi, saşi, de tot féliul de oameni, pogorându-se pre apa Dâmboviţii, început-au a face ţară noao.

În primul rând, dincolo de problema Basarabilor, observăm ceva care nu prea se îmbină cu teoria cumanității.

Dacă ne uităm la cele trei categorii de oameni care îi urmează lui Negru Vodă, spunem din capul locului că ele constituiau grupuri cu conștiință de sine sau, cel puțin, așa erau percepute din afară. Rumânii sunt valahii, papistașii sunt clerici catolici, nemulțumiți de politica maghiară, iar sașii sunt o minoritate transilvăneană la fel de nemulțumită, astfel încât, o bună parte din ea alege să plece. Aceste trei categorii (două etnice și una religioasă) aleg să urmeze această căpetenie, Negru-Vodă, herțeg (duce) din Făgăraș și Almaș. Ne întrebăm: dacă liderul lor este cuman/peceneg, unde-i sunt neamurile? De ce nu sunt menționate?

Marius Fincă propune o nouă și revoluționară cronologie a evenimentelor de la formarea statului feudal Țara Românească, cronologie care dă anumite răspunsuri unor întrebări, dar și naște alte nedumeriri. El pleacă de la una din stemele inedite, din Evul Mediu, ale statului nou creat, Valahia. Pe un scut auriu apar trei capete de negri (sau arabi). Ei și de aici plecăm într-o înșiruire de întâmplări din care descendența lui Basarab începe să fie franceză.

Plecând de la un document din arhiva Vaticanului, în 1124, după cucerirea cetății Tyr. Gilbert de Doyen este înnobilat cu un scut având stema de care vorbeam mai sus. În 1147, Marele Maestru Templier, Robert de Craon, însoțit de 140 de cavaleri sosește în cetatea Făgărașului, și se căsătorește cu Clara. În 1168 se naște, din căsătoria celor doi Radu I. În 1210, Radu descalecă la Câmpulung și începe construcția unei biserici catolice care se termină în 1215, de aici și posibila dezlegare a enigmei apariției acestui an în pisania mănăstirii Negru-Vodă din Câmpulung: aceasta au zidit-o întâiul domn Radul-vodă Negru în anul 1215!

În 1239, Radu I se căsătorește cu cu Marga–Bucura din familia Basarabilor, bani ai Olteniei. În 1242, din această căsătorie se naște Radu II, care, în urma morții lui Radu I, într-o luptă în același an, fuge împreună cu mama sa în Oltenia, la Litovoi, probabil tot un Basarab. În 1277 moare Litovoi și îi urmează, nu Bărbat, fratele său, ci Radu II, care în opinia lui Răzvan Fincă ar fi acel Thocomerius, de la Tahomir, Tatomir (adică tatăl cel miruit!!!). În 1280 se naște Basarab, fiul lui Radu II. În 1290, Radu II vine de peste Olt și își reia stăpânirea de la Câmpulung așa cum zice și Letopisețul cantacuzin. Odată cu el aduce și scutul cu stemă, moștenit de la bunicul Gilbert, cavalerul templier.