Thocomerius -Negru Vodă. Cuman, valah sau ....

Thocomerius-Radu Negru, ortodox sau catolic?

Mai toți istoricii s-au oprit asupra variantei care îl identifică pe Thocomerius, cel pomenit de cancelaria maghiară, ca fiind tatăl lui Basarab, cu voievodul Negru, cel pentru care nu există nici o dovadă a existenței, dar care, fiind atât de prezent în tradiția noastră populară, nu poate fi anulat. După cum au arătat și N. Iorga și alți istorici, numele Tochomerius si Basaraba sunt de origine turanică.

La momentul 1290-91, al descălecatului la sud de Carpați, pecenegii fuseseră asimilați de ceva vreme de masa valahilor. Fără să pierd din vedere teoria lui BP Hașdeu cu privire la numele de Basarab, înclin să cred că numele ca Thocomerius sau Basaraba au fost împrumutate de cnezi valahi, tocmai pentru a fi recunoscuți ca șefi de către populația pecenegă. Era un obicei al vremii acesta. Gânditi-vă ca nu mai departe decât în secolul XX, Iosif Djugasvili își ia numele de Stalin –om de oțel.

Cu toate acestea, nu excludem nici o oarecare înrudire de sânge, doar că, fără de îndoială, la 1290, nu mai exista în rândul castei conducătoare a Țării Făgărașului vreo îndoială în privința etniei sale valahe.

Facem aici o mică paranteză referitoare la confesiunea sa. Ce se întâmpla pe la 1290-91 în regatul Ungariei am mai arătat. Să revenim puțin. Ugrin de Chack, își primește moșiile din Făgăraș, după intervenția regelui Andrei al III-lea. Colonizarea sașilor continuă, presiunea mutându-se din bazinul Târnavelor, tot mai spre sud, spre Țara Făgărașului. Papalitatea sporește demersurile asupra regelui Andrei, cu privire la curățarea regatului de schismatici. De fapt, ultima este cea mai importantă pentru că toate celelalte i se subordonează. Nu exista la vremea aceea o problemă etnică între maghiari și valahi. De altfel, regii Ungariei au adus o grămadă de alte etnii (cumani, secui, sași) și ordine cavalerești (Ioaniți, Teutoni) care să populeze un regat pe care nu îl putea acoperi populația maghiară.

Se pare că la venirea din pusta panonică, aceștia nu erau decât maxim 150 000. În Transilvania, populația estimată de specialiști, la retragerea aureliană, era de minim 250 000 daco-romani. Să mai fi plecat cu autoritățile romane, să mai fi scăzut în urma migrațiilor (deși goții, primii migratori, ca stăpânitori, au făcut tot posibilul să-i rețină, pentru că aveau nevoie de rezultatele muncii lor), cu toate astea estimăm că, la venirea ungurilor in Ardeal, aici se mai găseau cel puțin 50-100 000 de locuitori latinofoni. Ba mai mult, ei se găseau și în Pannonia. La 1308, o lucrare – Descriptio Europae Orientalis – specifică faptul că românii/vlahii sunt păstorii oilor romanilor și, foarte interesant pentru cei preocupați de originile românilor sud-dunăreni, alungați de maghiari, o parte se refugiază in Peninsula Balcanică între Macedonia, Ahaia și Tesalonic.

Revenind, repet că nu etnia era problema ca îi făcea paria pe vlahii din regatul maghiar. Din contră, din punct de vedere economic și strategic, regii maghiari aveau nevoie de dezvoltare demografică, pentru a-și întări regatul. Mărturie stă chiar Diploma Ioaniților, în care se vorbește despre limitarea emigrației elementului valah de la nord la sud de Carpați. În schimb religia, așa cum ați văzut mai sus, era o problemă.

Valahii erau schismatici, ori scaunul apostolic, căruia regatul îi era vasal, pentru că îl scăpase de la distrugere, după înfrângerea de la Lech (955), în fața germanilor, era ferm în a catoliciza toate teritoriile statelor vasale. Deci, presiunea se punea pe ortodoxia credinței valahilor și nu pe etnia lor. Iar regatul maghiar nu avea ca obiectiv alungarea lor, ci reținerea și catolicizarea lor în Transilvania. Nu era în interesul coroanei maghiare ca regatul să scadă din punct de vedere demografic, pentru că aceasta ar fi contravenit strategiei de consolidare economică a acestuia. De altfel, în ciuda teoriei maghiare (o inepție la care, fie vorba între noi, au renunțat și istoricii maghiari, pentru că ar fi devenit ridicoli) a lipsei unei populații autohtone în Transilvania, la venirea ungurilor, de fapt aceștia și-au dorit să ia în stăpânire și populația, foarte importantă pentru ei din punct de vedere demografic și economic. La fel cum, teoria istoriografiei naționale române din perioada comunistă care spune că sașii, secuii, teutonii au fost plasați la granițe pentru a-i înconjura pe vlahii majoritari, nu este chiar așa de adevărată. Adevărul este că regii maghiari și-au dorit în apropierea granițelor, pentru apărarea lor, niște oameni motivați să apere regatul, oameni pe care i-au adus de pe unde i-au adus și le-au dat pământ și privilegii. Vlahii autohtoni neavând nimic de câștigat odată stăpânirea maghiară, nu puteau să aibă tragere de inimă vis a vis de Ungaria. Din contră, având în vedere că pământul și privilegiile celorlalți s-au dat pe spinarea autohtonilor, ne putem închipui cam câtă dragoste aveau vlahii pentru rege.

Ceea ce, mergând mai departe pe firul deducției, însemnă ca, oricât s-ar fi strecurat în genele lui Thocmoerius-Negru Vodă  elementul turanic, la 1290-91, acesta era, se considera și era considerat valah.

De altfel, izvoare de luat în seamă, care ne pot lămuri asupra credinței ortodoxe a primilor Basarabi, sunt pomelnicele de la Biserica Domnească de la Curtea de Argeș. Conform cercetărilor lui D. Oniciul, cel mai vechi pomelnic este de la Matei Basarab (1651), redactat după un altul mai vechi, probabil din vremea domniei lui Radu de la Afumați (1522-1529, cu numeroase întreruperi). Acesta vorbește despre Io Basarab Voievod, Io Alexandru Voievod....

Dacă Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab, trece la ortodoxie in 1359, așa cum afirmă Neagu Djuvara și prietenii lui Negru Vodă, botezându-se a doua oară ortodox, cu numele de Nicolae, de ce în pomelnic apare cu numele de Alexandru? De ce Biserica Ortodoxă, în care Sfântul Nicolae este unul din cei mai importanți, nu l-a trecut în pomelnic cu numele de Nicolae? De ce nu a trecut măcar Nicolae Alexandru? Pomelnicul nu pomenește decât numele de Alexandru. Vis-a vis de aceste lucruri observăm că doamnele catolice care au fost soțiile primilor voievozi ai Țării Românești (Basarab I și Nicolae Alexandru) nu apar în pomelnicele ortodoxe. Atunci toate teoriile privind trecerea la Nicolae Alexandru la ortodoxie, după 1359 trebuie regândite

E adevărat că Biserica Negru Vodă din Câmpulung poate fi luată de catolică, dar explicațiile pot fi multiple. Prima explicație ar fi că, repet, pe atunci, societatea nu era atât de informatizată iar oamenii, deși la peste 150 de ani de la schismă, nu o luau foarte în serios. Ei știau că Roma și Constantinopolul se ceartă și se împacă și nu erau conștienți, la acel moment, că această schismă va diferenția atât de mult și pe o perioadă atât de mare cele două biserici creștine. O a doua explicație vine din faptul că herțegul Radu Negru are în jurul său o grămadă de sași și de papistași pe care îi duce la sud de Carpați. De ce nu ar fi construit o biserică și pentru aceștia? De ce nu ar fi construit-o chiar ei?

Deocamdată mica lucrare a unui îndrăgostit de istorie se termină aici. Zic, deocamdată. Ca orice știință, istoria nu se termină niciodată. Orice punct pus, poate fi un nou început. Nu am pretenția de a fi dezlegat vreo enigmă, nu sunt obsedat de argumentele mele și de a avea dreptate, dar  sper ca cele arătate să vă facă pe dvs, cititorii, să vă întrebați  și să cătuați propriile răspunsuri și interpretări. De asemenea, sper ca pe măsură ce cercetările mele vor ajunge la alt nivel, lucrarea să fie updatată!

                                                                                Cătălin Dumitrescu, 15/12/2016