O Blondă

Capitolul 13

-Sara, doar asculta. Si daca nu ma crezi, jur ca plec si nu o sa ma mai vezi in veci in viata ta... Spune el si ii apare o lacrima pe obraz.

-Ok ascult...

-Toata seara am incercat sa te caut. Am intrebat pe fucking toata lumea unde esti si nimeni nu stia de tine. Livia vine la mine si imi spune ca te-a vazut sus si am mers dupa ea. Am intrat in camera si apoi a inceput sa ma sarute.

-Pardon. Tu te-ai aplecat... Spune Livia un pic panicata.

-Scuzama?! Si ridica o spranceana. Tu mi-ai pus piedica...

-Ummmm... A fost un accident. Dar ti-a placut nu? Spune ea disperata.

-Nu.

-Deci tu pe cine placi? Eu sau Sara?

-Sara... Si se intoarce
-Sara? Ma iubesti? Iar zambetul incepe sa ii dispara usor.

-Da. Ma apropi de el si il sarut. Timp de 2 secunde nu stie ce se intampla si imi raspunde la sarut. Nu masi fi iertat nici odata pentru ce am facut. Il iubesc, chiar daca am spus ca il urasc, eu il iubesc, nebuneste.

-AAAAAaaaAAAAAA!!!! Incepe Livia sa tipe si sa planga. CORNEL! TRADATORULE.

-Am talent nu? Ma intreaba el cu un zambet sarcastic.

-Aha... Si il imbratisez.

Livia iese din camera si afara pe usa de la intrare.

-Sara, jur ca nu o sa mai fac asa prostie in viata mea. Ii zice el pe o voce trista si ma i-a de maini.

-Cornel...

-Sara...

-Esti iertat plangaciosule!

-Imi pare rau. Si a i-a iar in brate, mai strans de data asta.

-OK GATA. N-nu mai am...aer. CORNEL!!

-Ooo scz....

-Parca era ziua cuiva no? Hai jos.

-Ok. Si ma i-a de mana.

Coboram jos dar Katea e de nevazut. Normal, la cata lume a chemat fata asta, nici pe Basescu nu il gasesti. Intram in bucatarie dar nici acolo nu era. Nu cunosteam pe nimeni, dar un baiat imi trage atentia. Simt ca il cunosc de undeva.

-Sara? Ma intreaba Cornel.

-Huh? Da?

-Mai esti cu noi? Ma intreaba el sarcastic.

-Da, doar ca, baiatul ala de acolo cu parul negru... Are o fata familiara.

Cornel POV

Ma uit in directia Sarei iar... fostul meu prieten e la petrecere. Superb. Acum Petru o sa imi distruga seara, pai seara Katei. El e un tip destul de ciudat. Cand eram mici, cam 12 ani, eu, Daniel si Petrut eram amici, prieteni foarte apropriati.

Ma uit la el minute bune pana cand...

-Esti bine? Il cunosti? Intreaba Sara ingrijorata.

-Da, vino cu mine. Si imi pun mana pe talia ei.

-Ce crezi ca faci aici, cine te-a invitat? Tip eu la Petru.

-Ho boss, ne cunoastem?

-Nu ma recunosti nu? Si ridic o spranceana.

-Ar trebuii?

-Mai sti cine e Cornel?

-...C-cornel?

-Ai 2 secunde sa imi explici ce faci aici.

-Am venit cu niste prieteni. Am auzit ca e ziua cuiva. E ziua ta cumva blondo? Si incepe sa zambeasca la Sara.

-Nu... Spune Sara si incepe sa rada. 

O las pe Sara si ies afara in gradina. Nimeni nu la invitat aici. Imi aduc clar aminte ca s-a mutat in Londra dupa ce prostie a facut. Cand eram mic, aveam o iubita. O chema Ana parca. Ea era un an mai mic ca mine, avea 11 ani. Dar ia a mintit tot timpul, despre cine era. Cand te uitai la ea, zici ca avea nu 11 ani, ci 10. Era destul de slabuta si era mica de inaltime. Dar proasta aia, ma folosit. Avea defapt 13 ani, destul de ciudat. Dupa o luna, ea a zis la toti ca am violat-o. Petrut era in spatele la toata chestia asta. Am fost exclus din scoala si a trebuit sa ma mut in America pentru ca unde mergeam, toti ma cunosteau. Din Londra pana in America, e un pas c-am mare.

-Cornel? Ma intreaba Petru care era tot acest timp in spatele meu.

-Ce vrei? Spun eu pe o voce plictisita.

-Nu ai degand sa uiti ce s-a intamplat acum 7 ani?

-Cum ar trebuii? Mi-ai distrus viata si ce plm faci aici.

-Pai cand am aflat ca te-ai mutat in America, mi-am propus sa ma mut aici ca sa rezolvam toata chestia asta intre noi.

-Si acum ca te-ai mutat aici, ce ai degand sa faci? Sa le spui tuturor ca am violat o fata? 

-Nu...Jur ca sunt alta persoana. Credema... Iartama....

-In visele tale.

-Ce vrei sa fac ca sa ma ierti?

-Sa stai departe de mine si de iubita mea, Doar atat iti cer.

-Iti propun ceva, accepta numai daca vrei. Eu lucrez la un Starbucks nu atat de departe de aici. Maine, vrei sa vorbim acolo?

-Ma gandesc...

-Uite, asta e numarul meu. Te astept la ora 15:00, vi daca vrei.

-Ok. Ma mai gandesc...

-Imi pare rau inca o data. Spune el pe o voce trista si intra inapoi in casa.

Hei lume..
Scuzati pauza, nu mai aveam inspiratie si am facut o mica pauza. Cine credeti ca e Petru cu adevarat, o persoana buna sau rea?