-CAPITOLUL II-

9 1 0
                                    


-Am putea fi prieteni daca vrei...
-De ce insisti atat?
-Nu imi place sa vad oamenii tristi...

Am plecat , nu am vrut sa fiu rea, dar nu am chef nici de prieteni ..nici de nimic

Se apropie seara iar eu nu am nici un adapost.

Am mers intre niste  blocuri m-am asezat pe niste cartoane si m-am pus sa ma culc. Era extrem de frig si imi era foame.

Se aud fosnete.Un om al strazii se indreapta spre mine ....eu fug si ma uit in spate, el venea dupa mine ..chiar nu mai puteam sa fug ,nu mai aveam forta..imi era prea foame si frica.

****

Ma trezesc foarte ametita , nu stiam unde sunt...mirosea oribil aici

-Unde naiba sunt?! Ce am patit  ?!De ce am parul taiat?

Tocmai am vazut parul meu imprastiat peste tot...
Il aveam pana la urechi de scurt..

**se aud niste zgomote oribile***

-acesta a fost capitolul , scuze ca a fost asa de scurt..-

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Dec 05, 2016 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Viata neagra. Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum