6.Trecutul lui Japer

41 0 0
                                    

JASPER POV.

Stau singură în patul meu, citind atunci când în camera intră Steven, ținând în mână o tavă foarte mare plină cu mâncare. Se apropie încet de mine și îmi întinde tava. 

-Hai, mănâncă Jasper, mă îndemnă el zâmbind. Trebuie să prinzi putere pentru a te face bine. Eu îl privesc pe Steven pentru o secundă după care privesc tava plină cu mâncare. Întind mâna și iau lingura din bolul cu supă de pui. Încep să mănânc fără rea multă poftă deoarece eu nu mai mâncasem niciodată iar acest lucru era ceva absolut nou pentru mine. După câteva înghițituri simt cum corpul meu se încălzește din interior. După ce mănânc toată supa, Steven mă acoperă cu pătura până sub bărbie și mă sărută pe frunte.

-Dormi, Jasper, ai nevoie de multă odihnă pentru a te reface. Peste câteva zile vei fi perfect sănătoasă, asta dacă vei sta în pat și vei înghiți toate medicamentele pe care ți le voi da.

-Bine, spun eu cuibărindu-mă mai aproape de Steven care mă luă în brațe și îmi puse capul în poala sa. În cele din urmă reușesc să mă liniștesc și încep să orbesc cu o voce scăzută.

-Steven, trebuie să îți spun niște lucruri legate de trecutul meu.

-Să începem atunci, eu sunt aici, spuse băiatul zâmbindu-mi dulce.

-Atunci să începem, spun eu dregându-mi glasul. Am fost creeată acum trei mii de ani într-o grădiniță a Diamantului Roz. Fusesem creeată pentru a fi o luptătoare de elită, un ucigaș nemilos ce nu știa să facă alt ceva decât să omoare. Însă Diamantul Roz nu a dorit o mercenară, și-a dorit o fiică. Într-o zi m-a chemat la ea.

FLASHBACK.

JASPER POV.

M-ai chemat, Diamantul meu? întreb eu apropiindu-mă de tronul unde stătea Diamantul Roz și îngenunchiind în fața ei. Ea își trece o mână prin părul meu iar eu ridic capul confuză. Diamantul meu eu sunt doar un soldat, spun eu încercând să îmi retrag capul de sub mâna ce mă mângâia cu tandrețe.

Diamantul meu îmi ridică bărbia și îmi zâmbi dulce.

-Nu ești doar un simplu soldat, iubita mea, eu țin la nestematele mele ca la proprii mei copii, vino aici, mai spuse ea luându-mă în brațe și punându-mă pe genunchii ei. Jasper, puiule, am să îți dau o veste foarte dureroasă. Eu nu mai am de trăit decât câteva zile,după care voi fi distrusă de către un soldat de-al meu, eu vreau ca forma mea să fie distrusă iar nestemata mea pusă într-o bulă pentru a putea proteja această planetă de un rău îngrozitor. Dar, te rog, ai grijă de tine după ce nu nu voi mai fi, te rog mult. Dar acum, hai să ne bucurăm împreună de aceste câteva ore care ne-au ai rămas, îmi spuse Diamantul meu începând să mă legene pe genunchii ei, îmi cântă un cântec de leagăn pământean care cred că se numea Nani, nani și apoi mă sărută pe frunte. Asta este tot ceea ce îmi amintesc din acea ultimă zi în brațele stăpânei mele mult iubite.

END FLASHBACK.

JASPER POV,

Îmi închei povestea iar Steven mă strânge în brațe cu putere. Nici unul dintre noi nu spune nimic și adormim în cele din urmă îmbrățișați.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Hei, m-am hotărât să încep o nouă carte pe care o voi scrie în paralel cu celelalte două. Cartea se va numi Mama mea, luptătoarea bakugn și va fi un fanfiction cu Luptătorii. Sper că o să vă placă.

Partea întunecată a lui RoseUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum