Partea întunecată a lui Rose

9. Perla Roz

STEVEN POV.

Adormise-m pe canapeaua din sufragerie atunci când aud un zgomot ce semăna cu un fel de răget de durere. Deschid ochii și îl văd pe leul mamei cum mormăie de parcă ar fiavut dureri crunte iar coama îi strălucea într-un mod foarte ciudat.

-Leuț? șoptesc blăniieu apropiindu-mă de animalul suferind. Trag aer în piept și sar în coama leului meu. Încep să cercetez pajiștea din coama animalului și văd o nestemată de culoare roz, plutind deasupra blănii. Observ faptul că nestemata era crăpată așa că îmi ling mâna și iau piatra în mână. În acel moment simt un curent puternic de aer care mă împinge afară, trânindu-mă pe podea. Revenindu-mi din buimăceala loviturii văd o nestemată roz, cu părul scurt, semănând cu Perlă. 

-Vai de mine, ești bine?! se panică ea venind lângă mine și ridicându-mă în brațe. Străina mă așează pe canapea și îngenunchiază lângă mine.

-Da, sunt înregulă, dar tu cine ești? întreb eu suspicios.

-Sunt o perlă, m-am transformat în leul lui Rose Squartz pentru a fi în sguranță pe perioada războiului, însă, la un moment dat m-am lovit foarte tare, nestemata mea s-a crăpat iar eu nu am mai puut reveni la forma mea inițială. Asta până ce tu ai venit și m-ai vindecat. Perla Roz mă sărută pe frunte iar apoi, văzând-o pe Perlă a noastră intrând în cameră, o privește lung pentru o secundă după care, cu ochii plini de lacrimi, merge la ea și o îmbrățișează strâns spunând:

-Surioara mea mai mare, am crezut că te-am pierdut pe vecie.
Perlă începu să plângă în hohote iar Perla  Roz o strânse în brațe pentru câteva clipe după care veniseră amândouă spre mine iar Perlă se aşeză în poala surorii ei.
-Am fost nevoită să stau deghizată în leul cel roz al lui Rose un timp îndelungat, până ce războiul s-a terminat, însă apoi, am avut un accident iar nestemata mea s-a crăpat, astfel că am rămas blocată în forma de leu până ce Steven m-a vindecat. Acum cred că totul va fi bine, mai bine hai să nu ne mai gândim la ceea ce a fost, şi să ne bucurăm de prezent.

PERLA ROZ POV.

Mă bucuram mult să fiu alături de una dintre surorile mele şi eram fericită că totul se terminase, eu nu mai eram blocată în forma aceea de leu iar una dintre surorile mele se afla acolo alături de mine.
Observându-l pe Steven, l-am luat în poala mea şi am început să stau de vorbă cu el.
-Steven, ăsta este numele tău, am dreptate?
-Da, răspunse el zâmbind.
-Mulțumesc, că mi-ai salvat viața, eşti eroul meu. Perlă îmi pune capul pe unul dintre genunchii mei iar Steven pe celălalt şi încep să le mângâi capetele ce se lasă, din ce în ce mai grele, în poala mea, până ce adorm amândoi, liniștiți şi cuminți ca doi copii mici şi neștiutori.