Partea întunecată a lui Rose

12.Adevărul

STEVEN POV.

Atunci când ajung acasă o găsesc pe mama plângând pe canapeaua din sufragerie. Mă duc lângă ea și o mângâi pe umăr.
-De ce plângi? o întreb eu cu o voce scăzută și dulce.
-Steven, spuse ea tresărind speriată. Nu mi-am dat seama că ești aici, spuse ea, luîndu-mă de subsoate și punându-mă în poala ei. Stăm îmbrățișați pentru aproxinativ două minute după care mama mă privește în ochi și îmi spune cu o voce stinsă:
-Steven, eu am ucis-o pe Diamantul Roz.
În acel moment am rămas paralizat pentru câteva clipe. Mama a încercat să mă strângă în brațe însă eu am respins-o și i-am ars o palmă peste față. Mama a început să plângă și a dat să mă lovească înapoi, însă eu ma fost mai rapid și i-am oprit mâna, strivindui-o cu strânsoarea mâini mele. m-am ridicat nervos de pe canapea și am început să urlu la ea din toate puterile:

-Cum ai putut face așa ceva? am crezut mereu că îți pasă de ceilalți însă acum știu că nu este adevărat! nu îți pasă decât de tine.

-Steven, eu...încercă mama să se apere însă eu am fugit de acolo după ce am țipat la ea să mă lase în pace. 

ROSE POV:

După ce Steven a plecat supărat foc pe mine, eu am rămas împietrită pe canapea. Am izbucnit în plâns și mi-am ascuns fața între genunchi, încercând din răsputeri să mă liniștesc. Am ieșit afară și m-am plimbat pe plaja pustie timp.de mai bine de trei ore. M-am așezat în cele din urmă, la o masă din fața magazinului preferat de gogoßi al lui Steven și am început din nou să plâng. Știam că greșisem atunci chiar în acel moment toate acele cadre îngrozitoare mi s-au rederulat în fața ochilor.
FLASHBACK:
ROSE POV:
Stăteam împreună cu Perlă în spatele unei stânci de unde urmăream fiecare mișcare a Diamantului Roz. Acesta tocmai ce își lua la revedere de la Diamantul Albastru. După ce am văzut caleașca Diamantului Albastru îndepărtându-se, am ieșit în fugă din ascunzătoare, cu sabia în mână. I-am strigat peste umăr lui Perlã un "Te iubesc" sincer și am intrat în curtea unde se afla Diamantul. M-am apropiat pe la spatele ei și am împunso cu sabia. După ce aceasta s-a evaporat, am pus nestemata gosyei conducătoare într-o bulă pe care am ascunso în scorbura unui copac.
END FLASHBACK.
Atunci când mi-am revenit din acea rememorare a trecutului meu, am realizat că, de fapt eu nu o ucisesem pe Diamantul Roz. Atunci am decis să îi fac pe ceilalți să mă ierte prin a le demonstra faptul că eu nu greșisem cu nimic. Știam ce aveam de făcut: trebuia să mă întorc pe pmaneta-mamă și să revăd locul unde o atacasem pe Diamantul Roz, să iau nestemata ei și să le-o arăt celorlalți. Acesa era hotărârea mra, felul meu de a face pace cu trecutul meu întunecat.
------------------------------------------------------
Îmi pare sincer rău că nu am mai putut posta de atâta vreme dar nu mai am timp. Voi încerca să scriu în vacanțe și la sfârșit de săptămână.