6 (editat)

1.5K 53 0
                                    

M-am pus pe o banca si
mi-am scos caietul de desene si am început să desenez.
După câteva minute, un băiat s-a pus pe banca de lângă mine. Nu îl puteam vedea la faţă.Fuma lent dintr-o ţigară. S-a ridicat si a venit in spatele meu. S-a uitat puţin şi a spus:

-Hei!Nu știam că desenezi atât de frumos...

M-am întors si era Mateo. Perfect! Asta imi mai trebuia!

- Ai putea sa nu te mai holbezi? Si ce faci aici? Ma urmărești? Spun aproape țipând.
-Nu. Doar ma plimbam.Spune calm. Ce reprezinta desenul? E... ca un înger...
-Asta si e. Reprezinta...o parte din mine... Persoanele din jurul meu mi-au rupt aripile si mi-am pierdut speranța de a Aurea zbura dinnou.

------------------------------------------------------
Scuze pentru capitolul asta... Inspirația m-a părăsit! Următorul capitol ca fi mai bun! Pupici dracusorii mei!

Suflet pierdut..//TERMINATA//Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum