Intr-o lume plină de razboaie , in care toti soldatii detin puterea cartilor comune, rare , epice , legendare se bat intre ei pentru a avansa in arene si trofee.
Oare cum se va descurca Tino in aceasta lume ?
Simțeam cum fiecare picatura de ploaie imi atingea firele de par. Eram foarte tensionat din cauza acestei lupte fiind una importanta, adica o lupta pentru teritorii.Eu si clanul meu, *Los Hunters*, nu ne prea intelegem cu clanul *Green Leaves* tocmai de aceea si lupta.
Am plonjat peste cateva tufisuri ascunzandu-ma intr-unul dintre ele.Apoi am asteptat miscarile adversarului. Nici mult nu a durat până cand niste barbari.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Au dat năvală peste mine.Fiind atacat a trebuit sa pun jos goblinii care i-au distras pe acestia. In acel timp am fugit mancand pamantul catre alti soldati, dar era prea târziu.Toți erau intinşi pe jos.Pe iarba uda se putea observa sangele lasat de acestia. Nu prea fericit am inceput sa caut in ghiozdanele acestora pentru resurse si am gasit primul epic pe care l am ciordit imediat.
Acesta fiind o potiune , (Poison) ,
"
Wow ! Cum unul ca mine a reusit sa tina o asemenea minune?"
Eram minunat de aceea mica sticluța țuguiată cu un lichid rosu in ea si putin fierbinte.
Deodata pamantul a inceput sa se cutremure usorul cu usorul. "Ceva se aproprie..." imi spun in minte.
Am vrut sa ma intorc si......ăăăăăă Era chiar acolo, Imens , pietros , avea pe spinare cristale roz spre mov.
Am strigat puternic in padure ca un aliat sa ma auda
"Golem!!!!!!....."
In zadar nimeni nu auzea. Am pierdut prea mult timp cu cautatul si in acest fel echipa a avansat fara mine.
Nici nu mai respiram. Doar ma uitam spre el si el spre mine.Era ciudat.Totusi cu putin curaj am pus mana in ghiozdan si am scos otrava.(Poison)
Am aruncat-o spre el cu speranta ca se va intampla ceva.