|1|

3K 229 11
                                    

P.O.V Yukine

Iată-mă aici, in cameră, pregatindu-mă să plec la scoală.
Ca de obicei, o să ajung primul la scoală pentru a evita înjurăturile, criticile si alte porcării adresate mie.

. . .

Ajuns în curtea liceului, nu observ pe nimeni și merg cât mai rapid spre uşa principală.
Am mers in clasă și m-am aşezat la locul meu.

Nu după mult timp au venit și ceilalţi. Odată ce mă văzuseră, au început și discuţiile.

-Bă, ăsta iar a venit mai devreme.

-Cât de idiot e ăsta, bă..

Iar comentariile de genul au continuat, dar i-am ignorat și mi-am scos cășile și mp3-ul după care am dat muzica la maxim.
Tocmai când am găsit melodia preferată intră proful de mate.
Am dat de ăla rău, ne-a adus rezultatul testelor de acum o săptămână.

-Bună ziua, copii! V-am adus testele, aşa cum v-am promis. Au fost note foarte mari *face o pauză* cu câteva excepţii, spune și își aţintește privirea asupra mea cu un mic zâmbet.

-Deabia aştept să văd ce notă am luat.

-Oi..si eu..

-Tu cât crezi că iei?

-Linişte, se răstește profesorul blond în timp ce bate cu putere în lemnul dur al catedrei.

Toţi se opriră și fu atenţi la spusele bolndului.

-Păi, Amaru, ai luat 9. Amanda, tu ai luat 9,50.

-YESS!!!

-Gura! Yukine...

Doamne, mama mea...

-Yukine, ai luat 3, și inainte să spui ceva să ştii c-am respectat baremul.

"Am respectat baremul". Mereu aceeaşi replică banală. Niciodată nu m-a suportat, pe toţi îi tratează la fel, numai pe mine diferit.

-Domnule profesor, Yukine e prea laș să spună ceva, spune Amaru pe un ton amuzat.

-Amaru, nu mă intrerupe! Să ştii că acel 9 se poate transforma foarte usor în 6.

-Da, domnule...

-Yukine, ai luat 3, asta fiindcă nu te-ai pregătit.

Deschid gura să spun ceva, dar o închid la loc.

După terminarea orelor merg spre casă, admirând peisajul de toamnă ce mă face să am o stare de melancolie, gandindu-ma la orele de mate cu acel profesor.

Ajung acasă și intru în sufragerie, acolo întâmpinat de mama.

-Bună, scumpule!

-Bună, spun după care o pup pe obraz.

-Vreau să-ţi prezint pe cineva, dar probabil că vă ştiţi deja, schiţează un zâmbet pe faţă sa copilăroasă și mă conduce spre acea persoană.

-Yukine, el este....

O nu, de ce, Doamne!?

Bună! M-am gândit să încep o nouă carte. Cum vi se pare?

Profu' de Mate [Yaoi]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum