M-am uitat atent la ea încă o dată. Era atât de concentrată la partitură încât abia mai observa că sunt în cameră. Și-a înlăturat o șuviță de pe față, apoi, după multe minute, m-a privit. Însă nu mi-a zis nimic, doar mi-a zâmbit timid, după care a revenit la privitul partiturii.
-Crezi că vom termina piesa până la preselecții? am îndrăznit să o întreb.
Am întrebat asta pentru că mă simt prost că nu o pot ajuta în vreun fel. Nu îmi vine nicio idee despre prietenie. Asta pentru că nu mă mai simt inspirat de prietenia noastră. Tot ce îmi vine în minte sunt versuri despre cu totul altceva.
S-a uitat la mine nedumerită, probabil neînțelegând de ce am întrebat chiar asta sau de ce îmi fac griji că nu vom putea participa.
-O vom termina. Și dacă nu, tot ne vom prezenta.
-Cu ce?
-Cu o piesă de a mea... a răspuns ezitând.
Nu știam că scrie versuri. Așa cum nu știu multe alte lucruri despre ea. Va rămâne mereu un mister greu de elucidat. Atât ea, cât și ceea ce simt pentru ea.
CITEȘTI
Cred că te iubesc
Fanfiction"În multe sensuri fără tine nu am sens." Niall este un băiat simplu, ca toți ceilalți. Vara a venit iar prietena lui cea mai bună și el vor trece prin multe peripeții. Vor fi puși la încercare de ei înșiși. Rachel și Niall vor munci din greu pentru...
