Nu stiu cu ce să încep, nu mă recunosc, nu sunt eu, nu îmi vine să cred.
M-am certat cu toată lumea, am făcut figuri, am fost supărată, dar , cel mai important lucru este că m-am certat cu tine. Mă doare faptul că, din vina mea, ne-am certat.
Cum ai putut sa îmi zici lucrurile pe care mi le-ai zis! Cum? Am crezut că totul este frumos, dar mi-ai aruncat inima pe jos.... Îmi era frică să nu te pierd!
A doua zi, te-am rugat să mă ierți, dar m-ai tratat cu seen, inima mea te striga, dar păcat că a ta nu ma aude!!!!!
Acum, ești schimbat, nu mai ești tu. Nu-mi mai zici că mă iubești, nu mă mai săruți, schimbi subiectul când vorbesc despre noi, ești supărat mereu!
ÎMI PARE FOARTE RĂU, DAR ASTA SUNT EU!
CITEȘTI
Eu, Tu Si Restul
Non-FictionEste vorba de o fată gânditoare care se pierde mereu în amintirile ei cu prietenii ei si "suferă" după băiatul pe care-l place...
