Mituri si Legende

Fantomele din Bucureşti. Case bântuite, demoni şi legende urbane part2

-Groapa cu ciumaţi de pe Strada Covaci şi scheletul cu var
O altă groapă comună a exis­tat pe vre­muri, tot în Centrul Vechi, pe strada Covaci. Aici fu­se­seră îngropate cadavrele unor ciumaţi, fără insti­in­ţarea mem­brilor familiilor. Uneori, noaptea, fantomele aces­tora bântuie zona. Oamenii din zona spun că Strada Covaci nu este doar locul unde s-au născut mititeii, ci şi poveştile cu fantome. Strada Covaci este una dintre străduţele laterale ale Centrului Vechi, trasată şi modernizată la începutul secolul XIX. La aceea vreme, se numea Strada Nouă. Ulterior, primeşte numele de Uliţa Covacilor. Ca majoritatea străzilor din Centrul Vechi, cu nume destinate unor mesteşugari si bresle, Strada Nouă îi onorează pe covaci. Numele străzii păstreaza amintirea unui vechi mesteşug, acela al fierăritului. Uliţa Covacilor este atestată în documente vechi încă din secolul XIX. Numele de "covaci" vine de la cuvântul din limba slavonă "kovaci", care înseamna "fierar". Acest cuvânt, este întâlnit şi în limba maghiară, sub forma de kovacs. Pe această stradă s-a descoperit şi scheletul unei femei despre care nu se ştie nimic. A fost găsită când s-a săpat în zonă, iar scheletul era aşezat într-o poziţie ca şi cum ar fi dormit. Din spusele specialiştilor, trupul a fost dat cu var înainte de a fi îngropat.
-„Zidul lui Dracula" din beciul Curţii Vechi
Cel mai cunoscut mit din România are rădăcini tot în Centrul Istoric. Bătrânii din zonă îşi amintesc de zvonurile conform cărora Vlad Ţepeş, cunoscut şi sub numele de Dracula, bântuie şi acum Curtea Veche, cetate construită de el în 1458. Curios însă este că, deşi domnitorul Mircea Ciobanu a dorit să strice întreaga construcţie şi să o refacă după propriul gust, ceva l-a oprit în a dărâma un zid rămas din vechea construcţie a lui Vlad Ţepeş. Prima construcţie ridicată pe acest loc a fost o cetăţuie ce datează din secolul al XIV-lea, cu rol de apărare a drumurilor comerciale care legau Câmpia Dunării de drumurile de la Giurgiu. Cu un secol mai târziu, în 1458-1459, pe ruinele vechiului turn, Vlad Ţepeş a ridicat o adevărată cetate cu ajutorul meşterilor braşoveni. Aici a fost emis un document la 23 septembrie 1459 în care este menţionat, pentru prima oară, numele oraşului Bucureşti. Puţini sunt cei care ştiu că, în spatele cetăţii, pe locul unde acum se află Curtea Sticlarilor, au fost găsite urme ale cazanelor lui Dracula. Aici, focul ardea, zi şi noapte, în nişte cazane gigantice.
-Balta Vrăjitoarelor, locul ritualurilor magice
Şi dacă vorbim de paranormal, cum ar putea să lipsească vrăjitoarele. Undeva, în Pădurea Boldu-Creţeasca, există un lac numit Balta Vrăjitoarelor, cu o dimensiune de câţiva zeci de metri pătraţi, care are o istorie învăluită de mister. Se zice că acesta ar fi locul în care a murit decapitat Vlad Ţepeş, trădat de boierii din Ţara Românească. În perioada comunistă, după cutremurul din 1977, mai multe basculante cu moloz au fost descărcate în această baltă, strict cu scopul de a o astupa. În câteva săptămâni însă, dărâmăturile clădirilor au fost înghiţite de apă, iar totul a dispărut ca prin minune.
Vrăjitoarele se strâng, în fiecare an, de Sânziene, Sfântul Gheorghe şi Sfântul Andrei pentru a-şi practica ritualurile magice pe marginea bălţii. Ele spun că, din generaţie în generaţie, şi-au tras puterea de la această baltă reprezentând practic o iniţiere în artele oculte. Localnicii povestesc că, de multe ori, femeile însărcinate, care nu doreau copilul, se duceau la baltă, stăteau câteva minute în apă şi scăpau de sarcină. Animalele sunt speriate de acest loc sinistru. Nu găseşti nici măcar o broască să vieţuiască în acest lac. Animalele sunt atât de speriate, încât nu beau apă din baltă.