Visele devin realitate

Capitolul 5

*dupa inca o luna 

Sunt in camera mamei .Ma uit la albumele foto de cand eram mica .De o luna stau in camera ei ,ii miros hainele si ma uit la amintiri. Sa se termine totul aici ? Am pierduto pe mama.Acum ce fac?Imi pierd si visul?Visul pentru care am luptat de cand eram mica ?Voi lupta !Voi merge din nou si voi dansa din nou !Pentru mama ...pentru ea voi dansa si voi sustine examenul de dans .Mama este mereu cu mine .Este in inima mea .Mereu ma ajuta 

Tata :Buna dimineata Keathrine esti pregatita ?

Keathrine:Pentru o noua sedinta plictisitoare de chinioterapie?Pentru a merge din nou in spital?Pentru a imi aduce aminte de tot ?Da sunt pregatita

T:O sa fie totul bine,iti promit ,vei merge din nou

K:Asta stiu ,ba chiar mai mult voi dansa din nou si voi sustine examenul

T:WOW !Imi place noua ta gandire

Am pornit spre spital

Am ajuns acolo si am vazut o fata inalta bruneta cu parul cret destul de tanara care se indrepta spre mine .

Lucie:Buna eu sunt Lucie si de azi eu ma voi ocupa de tine 

Keathrine :Buna,eu sunt Keathrine ,daar tu ? nu esti cam tanara sa fii cinioterapeut ?

L:Ha-ha  ,nu,nu sunt ,ba chiar ma pregatesc sa devin rezident la chinioterapie.

Hai sa nu mai pierdem timpul si sa vedem cat pasi vei face azi.

M am ridicat din scaunul cu rotile si am facut 20 de pasi 

L:HAI!Atat ai facut si ieri ,aici scrie ca poti face de 2 ori mai multi pasi 

K:Nu !NU SCRIE

L:Eu sunt doctorul aici ,a spus Lucie amuzata 

K:Da mi foaia aia !

Fara sa mi dau seama am facut cativa pasi 

L:BRAVO!40 de pasi ...ti am spus ca poti,daca continui asa totul va fi bine