Magie la puterea a doua

Capitolul 2 - Va trebui să ne obişnuim cu asta

M-am trezit în noul meu pat cu baldachin, în noua mea cameră, în noua mea casă. Totul era nou pentru mine . M-am ridicat din pat şi m-am dus în camera alăturată să văd dacă George s-a trezit. El încă dormea aşa că m-am gândit să-l trezesc pentru că era târziu dar îl înțeleg. Aseară am stat până târziu în camera lui să vorbim si probabil era obosit.M-am așezat lângă el si am inceput sa-l mângâi pe spate şoptindu-i " Hai că e târziu " .
- Dar sunt deja treaz , a spus el deschizând puțin ochii .
- Atunci de sforăiai când am intrat in cameră ?
-Ce ? Eu nu sforăi ! se trezise el zâmbindu-mi .
- Nu, dar mi-am zis că aşa aş putea să te trezesc .Acum hai, ridică-te, avem treabă.
- Abia am ajuns şi deja avem treabă ?
- Uite, stiu că e greu să te obișnuiești cu această viață nouă dar şi pentru mine e totul nou.
S-a ridicat de pe pernă şi s-a aşezat lângă mine pe marginea patului. M-a luat de mână şi m-a privit în ochii .
- Ştiu cum te simți . Uite, toată viața m-am tot întrebat cine e familia mea şi câteodată mi-am imaginat-o dar nu în felul ... ăsta. spuse el gesticulând.
- Te referi la mine sau la magie ?
- Păi, la frați sau surori mă așteptam dar la o soră geamană cu care trebuie să formez o conexiune puternică pentru a avea amândoi puteri a, şi să nu uităm de acea cometă ciudată care ne va lega, mda... la asta nu m-am aşteptat. Începu să râdă. Eu am zâmbit căci era adorabil când râdea.
- Tu la ce te aşteptai de la familia ta ? mă întrebase el destul de curios .
- Eu speram doar la nişte persoane care să mă iubească. Bine, părinții aceia mă iubesc dar mereu am fost curioasă să vă cunosc.
- Păi, acum sunt aici, şi nu voi lasă pe nimeni şi nimic să ne îndepărteze.
- Promiți ?
- Promit. Nu vreau să te mai pierd8 evidență de maieul său mulat ce îi sublinia
pătrățelele sale. Am aşteptat clipa asta ani întregi. Să simt iubirea familiei mele biologice. Oficial mă simțeam cu adevărat acasă.
Atunci o bătaie în uşă a stricat tot momentul nostru.
- Intră! a strigat George ridicându-se de lângă mine.
Era regele,adică domnul Noah (căci nu îi place ca apropiații să-l strige "Majestatea Voastră" sau etc. ), adică tata dar încă nu-l puteam striga aşa pentru că abia îl cunoscusem.
- Bună dimineața! Phoebe, ce bine că eşti şi tu aici! Am să vă dau o veste şi m-am gândit să vin personal. Astăzi începeți pregatirile! spuse el. Părea entuziasmat .
- Pregătiri pentru ce, pentru magie sau pentru chestia cu prinț şi prințesă ? întrebă George
- Pentru "chestia" regală. Pentru magie va trebui să stabiliți acea conexiune după cum bine ştiți si asta depinde doar de voi. Acum pregătiți-vă căci într-o jumătate de oră luăm micul dejun.
- Oare de unde se asteaptă el să ştim unde să mergem daca nu am mai fost aici până acum ? se uită George mirat la mine.
- Dragă, acum avem servitori, ne arată ei, ține pasul te rog.
- Iertată-mi fie întrebarea prințesă Phoebe .
- Eşti iertat prințe George.
Am început amândoi să râdem iar după această mică şcenetă m-am dus la mine în cameră să mă pregătesc.
După jumătate de oră am fost gata iar George mă aştepta. Am fost conduși de către o servitoare din palat până la sala unde se lua micul dejun. Se pare că au o sală de mese doar pentru asta.
După masă (care a fost plină de mâncare exotică sofisticată) am aflat că va fi un bal în cinstea noastră vineri seara, azi fiind luni.
Acum se adunaseră deja prea multe de făcut: să învăț cum să fiu prințesă, să învăț să dansez pentru bal, să mă apropii de George pentru a putea stabili acea conexiune despre care tot ne reamintesc toți însă nu prea pot face asta daca George trebuie să învețe să lupte cu săbiile iar eu chestii plictisitoare despre eleganță şi alte chestii plictisitoare. Aş vrea să învăț să mă lupt. Voi propune asta la masa de prânz. Deja încă o chestie de pus pe lista cu lucruri de făcut. Aveam deja multă treabă dar totuși mi-o asumam.
După aceea am mers să probez niște rochii în timp ce fratele meu făcea chestii tari. La sfârșitul dimineții eram deja plictisită şi abia asteptam să mănânc. La masă le-am propus alor mei ideea mea de a face pregătiri pentru lupte şi George m-a susținut. Ideea mi-a fost aprobată dar doar dacă îmi făceam timp şi pentru asta în program şi aş începe tot de vineri ceea ce ar însemna ca in acea zi să mă pregătesc şi pentru bal şi să mă duc la lecții.Pfff. Sper că am să le pot face față căci eu chiar nu renunț la ideea mea. vreau ca toți să vadă că o fată poate fi şi o luptătoare nu doar o prințesă şi pe lângă asta am mai mult timp cu fratele meu.
La sfârșitul zilei m-am trântit obosită în pat. Eram extenuată voiam doar să dorm. Când deodată se aude o bătaie in usă.
- Intră! am strigat eu stând întinsă în pat şi holbându-mă la tavan.
- Eu sunt! zise George intrând în cameră obosit.Văd că eşti la fel de obosită ca şi mine aşa că nu voi întreba nimic. S-a asezat lângă mine. Ştii, dacă vrei să înveți să fi prințesă şi să te lupți in același timp va fi cam dificil.
- Am realizat asta dar ştiu că pot.
- Dacă tu aşa crezi atunci eu sunt aici când vei avea nevoie.
- Ştiu. Mulțumesc. I-am zâmbit călduros. Mi-a întors gestul, mi-a spus "Noapte bună" şi a plecat la el în cameră căci era extenuat şi căzusem de acord că trebuie să nu ne mai culcăm târziu .
La miezul nopții m-am trezit când lumina de afară de la turnul de supraveghere mi-a căzut pe față. M-am ridicat pentru a trage perdeaua şi am văzut că cerul era înnorat prin urmare nicio stea nu se putea vedea însă luna da. Acest lucru mi s-a părut ciudat însă l-am ignorat căci îmi era somn. După ce m-am asigurat că nicio lumină nu mă mai poate deranja m-am pus înapoi în pat să mă culc căci mă aşteaptă niște zile lungi şi agitatie şi am nevoie de somn.