Capitolul 1

74 11 7
                                    

Media-Dmitriy P.-Christopher

'Call my name and save me from the dark'

~Isaac avusese iarăși insomnii.Încă 6 zile până la concert.Parcă ceva îl tot ținea treaz dar decise să ignore sentimentul şi să facă un duş rece.Ştia că îl va ajuta şi îi ca lipii mintea.

Imediat cum terminase duşul își verificase telefonul şi avea un mesaj ciudat de la un număr necunoscut pentru el.

~Meet me at 8.Times Square~

Isaac ignoră mesajul crezând că cineva are chef de farse.Dar ceea ce Isaac nu gândea era că oricum urma să întâlnească această persoană necunoscută.

A vizionat un film fără să își dea seama.Se făcuse deja ora 13.

Își luă chitara şi ieșise în oraş iar Empire Skate Buildingul a fost primul lucru pe care l-a văzut şi a decis să meargă pe acoperiș.

Își simțea inima trepidând dar nu ştia de ce.

Când a deschis uşa sper acoperiş un vânt puternic îl împinse spre margine dar o mână îl prinse exact înainte de a cădea.

Isaac simțea teama.

Când se întoarse dădu de un zâmbet.

Tenul perfect al băiatului sclipea în lumina soarelui iar ochii de un albastru mirific îl hipnotizară pe Isaac.

Băiatul îşi mişcă mâna prin fața lui Isaac spunând:

—Eşti aici?

—Scuză-mă.Trebuie să plec.

—Deabia ai ajuns.Haide să cântăm ceva.

—Cântăm?

Băiatul îşi scoase chitara~

Ce puteam să cânt.Mai ales cu un necunoscut,să vedem.

M-am aşezat în poziție de yoga şi am început să mângâi corzile chitării pe melodia Wild a lui Troye Sivan.

Părea că nu ştie melodia până când am auzit chitara lui sunând într-o armonie perfectă cu a mea.

L-am ignorat şi am început să cânt uşor cu vocea.

— You made my heart shake,
Bend and breake,
I can't turn away and it's driving me wild.

—Mă pot oprii dacă vrei,ştiu că sunt afon.

—Nu,te rog continuă.

—You're driving me wild.Leave this blue neighbourhood,
I never ever wanted to be so bad oh,and it drives my wild.

—Fascinant.

—Ar trebuii să plec,trebuie să revendic un bilet.

—Pleci undeva?

—Nu,la un concert.

—Ce concert?

—Selena Gomez.Ştiu că nu e de mine sau nu pare dar chiar îmi place.

—Păi,şi eu merg.

—Ce drăguț.

—Pot venii cu tine să îmi revendic și eu biletul?

—Desigur.

Băiatul părea de treabă.

—Um,apropo.

—Sunt Christopher.

—Isaac.

Am întins mâna dar am fost surprins când m-a îmbrățișat strâns.

 The ChoiceUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum