Cosmarul

Greș

Credeam că nu îmi va pasa.. Credeam că voi trece usor peste..
Credeam că raniile provocate ,mă vor face să-l urăsc din tot sufletul.. Credeam că o sa pot sa-l uit repede,ușor și fără urme. Dar? A fost așa? Nu..
Nu mă așteptam că acest băiat sa reușească să trezeasca in mine sentimente de moarte,sentimente dureroase și sentimente de care abia am scăpat. Io
  Îmi aduc aminte  tot.. Primele cuvinte,primele lacrimi,primele strigăte,primele probleme , primele dureri,primele obstacole care au apărut atunci.
Pot sa vad inca in fata ochilor,cuvintele care m-au lăsat rece și pustie. Pot sa-l vad cum scria cu zâmbetul pe buze acele cuvinte de coșmar. Pot sa vad cu câtă nepăsare și ignorată ,m-a tratat în acel moment. Pot sa vad cum lacrimile mele izbucnesc. Pot sa vad cum inima mea , se sparge in mii și mii de bucățele.
În acel moment,pot spune că am simțit doar ura ,lașitate ,cruzime..
Adevărul e că.. am îndurat,destul.. Am plâns nopții și zile întregi,am așteptat să sune ,să sune și să spună că îi lipsesc,sa-mi spuna că mă vrea înapoi,sa fie la fel ca înainte..Așteptarea mea a fost în zadar,am stat și am așteptat pentru nimic, pentru un om de nimic, pentru un om care doar m-a rănit și m-a făcut să dau totul pentru el.. Am primit în schimb doar batjocora și ignoranța. După câte am făcut pentru el,mă așteptam doar la o altă șansă,sa își arăt că îl iubesc și că mă pot schimba,deși vina îi aparține doar lui.
Au trecut câteva luni,un an,am plâns ,am plâns,am așteptat,am răbdat, pentru nimic.
Mi-am risipit lacrimile,timpul,sufletul,nervi pentru nimic,pentru un om care nu îmi merita nici măcar privirea.
A trecut ceva timp de atunci dar persoanele dragi m-au ajutat sa acopăr și să vindec raniile complet. Iar eu,am jurat că dacă vreodată se va mai întoarce,îl vorbesc trata așa cum am fost și eu tratata de către el,cu sila și nepăsare.
Poate că odată și odată,va revenii și voi reuși să mă răzbun cum voi putea..