Capitolul 4

162 16 2
                                    

Capitolul 4

Celia POV.

A doua zi de dimineata, dupa ce Lana patrunde in camera ca in fiecare zi si trage de mine, observ ca Delia iar a disparut de langa mine. Cu ambele maini in jurul fetei somnoroase, ma ridic alene si ii simt mana Lanei traversandu-mi umerii incordati. Ma ridic usor din patul moale ce mi-a tinut de cald aseara si m-a ajutat sa uit de toti demonii de ieri si evident de plecarea tatalui meu care nu mai e o nautate.

- Ce faceti mai nou? intreaba Lana aplecandu-se in dreptul meu si verificandu-mi piciorul luxat care pare destul de bine in momentele acestea. Acum cateva zile te-am gasit pe tine la Delia, acum o gasesc pe Delia la tine. Cum vine? De ce nu mi-ai spus de la inceput ca vrei sa imparti camera cu Delia care nici ea nu are nimic impotriva. Tare m-as mira sa te vad cum imparti spatiul cu ea. Stii ca are nevoie cel putin de-un colt pentru papusile si jucariile sale, iar tu evident o intreaga camera pentru haine, machiaj si multe altele.

- As face eu ceva, spun in timp ce Lana apasa cu putere pe picior si nu scancesc nici macar o secunda. Mi-a trecut ca prin minune durerea, cred ca n-a fost ceva serios cu piciorul meu. Aseara Deliei i-a fost frig si atunci cand a tasnit in patul meu si am privit-o cu cata inocenta ma atacata, n-am avut cum s-o mai gonesc, Lana.

- Tipic, spune Lana putin atinsa de mesajul meu. Aseara matusa voastra a sunat si a intrebat de voi, dar nu i-am spus de ceea ce ai patit. Asta imi mai lipsea! Apropo, Celia, spune aceasta aruncandu-si ochii rapid catre mine. Imi mai poti spune o data ce cautai in padure, seara cand eu te-am spus ca n-ai voie?

- Lana, nu interpreta, spun in timp ce aceasta isi duce una dintre palme in dreptul soldului si ma priveste suparata. Stii prea bine ca atat cat sunt cu Alexander sunt in siguranta. Poti sa vezi ce face Delia pana ce ma imbrac pentru scoala? Am senzatia ca azi va fii o zi grea dar habar nu am de ce.

- Ce scoala, Celia? intreaba aceasta oftand adanc si parca ar vrea sa renunte la o eventuala cearta cu mine. Azi e sambata si nu cred ca se mai face scoala sambata de mult timp. Mie nu-mi pasa ce crezi tu atata timp cat esti cu Alexander, chiar daca baiatul te-a salvat, te-a adus intr-o stare deplorabila acasa.

- Zi multumesc! spun in timp ce Lana se aseaza pe pat iar Delia patrunde in camera. Daca nu ar fi fost el, probabil ca inca as fi zacut in acea mocirla si as fi plans pana cineva si-ar fi adus aminte de mine. Alexander nu e personajul negativ in aceasta poveste, Lana. Ma gandesc ca eu as fii de vina caci fugeam de-un...dau sa continui insa ii simt manutele calde Deliei care-si lipeste fata de talia mea si renunt la cuvantul ce urma sa-l spun.

- Fugeai de cine? intreaba aceasta curioasa si ma urmareste cu o privire demna de acesta stare. Iar iti urmaresti iluzile? Ce este in capul tau? ma intreaba aceasta in timp ce deschid usile dulapului si imi caut de imbracat. Celia, pot jura ca de cand tatal tau a plecat, te-ai inchis in tine din ura si abia daca mai permiti cuiva sa intre. De ce te schimbi pentru ceva care stiai deja ca urmeaza sa se intample?

- Pentru ca tot ce stiam eu, Lana, e nimic in comparatie cu ce am aflat. Mi-e teama ca pierd atatea stand in casa si as vrea sa ies sa fac ceva care sa trezeasca in mine acea pofta de viata. Si ca tot zici ca nu am scoala azi, merg pe afara. Delia, vrei sa ma insotesti? intreb in timp ce aceasta clatina negativ din cap si inteleg ca azi toata lumea ma refuza, ma cearta si ma ironizeaza.

Imediat ce pun si hanoracul gri pe mine, strangandu-l in jurul taliei ii sarut fruntea dominata de firele de par rebele ale Deliei si ma indrept cartre iesirea din casa mai hotarata ca niciodata. Incaltandu-ma cu tenesii antici si cautandu-mi geanta pe langa cuier, Lana apare in dreptul meu si stabilizandu-se la aceazi inaltime cu mine o privesc si inghit in sec. E oare momentul in care imi spune ca piciorul meu nu e asa de videcat si ca mi-a facut ea un masaj ca sa-l intepeneasca ca sa nu mai simt nimic?

Scrisori pătate de sânge: Casa lui HadesUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum