< Love to the sea > ™

Ori eu, ori ea !

      Sună telefonul: e Luana.

-Bună Luana, spune!

-Spunee? De ce vorbești așa?

-Ăă...scuze. Eram concentrat in alta parte.

-Aa, pai atunci te las.

-Spune ce voiai sa-mi spui.

-Voiam sa vad ce faci, dacă esti bine.

-Sunt foarte bine,mulțumesc. Am venit pana la cineva să rezolv o chestie.

-O chestie zici? Scuză-mă ca te intreb, la cine?

-Am venit la fosta mea prietenă. I-a murit mama si avea nevoie de mine.

    Se lasă o liniște de morgă...
-Ok, te las sa vorbesti acolo si daca vrei sa ma suni, o poti face cand vrei.

-Acum ce s-a intamplat? Am spus ceva gresit?

-Nuuu, in niciun caz. Ne auzim, ai grija de tine.

-Bine, si tu sa ai.

       Acum e acum:

-Cine e Luana?

-Pfuuu...deci...

     I-am explicat Ralucai cine e si cum ne-am cunoscut. In timp ce eu ii povesteam, observam durerea si cât de tare o deranja fiecare vorba pe care o scoteam despre Luana.

-Uite...eu te rog ceva. Imbraca-te si iesi afara din casa mea. Nu vreau scandal cu tine. Doar te rog frumos, iesi!

-Raluca?! Ce este cu reacția asta? Am greșit cu ceva?

-Te rog! Doar ieși.

       Mi-am luat hainele si am iesit pe ușă cu o stare confuză. Nu stiam dacă să mă enervez sau să imi cer scuze. Intrebarea care mi se repeta in cap era:
-Cu ce am supărat-o?!
 
      Mergând spre casă, in vitrina unui magazin observ ceva care strălucește. Era un inel de argint cu o piatră albă si strălucitoare ca zăpada. Deja mi-am facut planul. Revin maine!

         ZIUA URMĂTOARE

       Mă trezesc din nou cu acea stare. Nu mi-e bine. Cuvintele Ralucăi m-au afectat serios. Mi-am luat in grabă ceva haine pe mine si am iesit glonț pe ușă. Ma indreptam spre magazinul de bijuterii, unde am vazut aseara acel inel. Mai aveam undeva la 10 m pana la intrare cand sună telefonul. Era Luana.

-Hei, e totul bine? Nu m-ai mai sunat aseara. Ai pățit ceva?

-Bună. Nu te-am mai sunat deoarece nu am avut starea necesara si da. Sunt bine.

-Nu ai avut starea necesara? Ce ai pățit?

-Nimic. Doar lasă lucrurile așa cum sunt și te voi contacta eu cand va fi momentul.

-Sunt confuză dar iti respect decizia. Ai grija de tine. O zi buna!

-Si tu sa ai. La fel !

      Probabil cea mai dură si seacă conversație cu Luana. Nu mi-a placut deloc situația la care s-a ajuns.
Intr-un final, intru pe ușa magazinului și cumpăr acel inel minunat. Norocul e de partea mea. Langa magazinul de bijuterii, se afla o florarie. Intru in floraria respectiva si cumpar cel mai mare si bogat buchet de trandafiri de un roșu ca sângele.
   După toate cumparaturile, ma indrept spre casa Ralucăi. Pe drum, ma gandeam ce sa ii spun. Intrebarea asta m-a framantat pana in fața ușii. Am ajuns si ca de fiecare dată, nu sun bine la ușă și imediat cineva apare: era Raluca.

   Când m-a văzut, a inlemnit complet. Picioarele i se inmuiau, obrajii i se inroșise iar lacrimile isi faceau prezenta apariția. Era total pe altă planetă.

-Raluca, imi cer scuze pentru ce s-a intamplat aseara. Nu am stiut cum sa reacționez. Dar am ales sa iti spun adevarul, nu sa te mint in legatura cu Luana.
   
     In acel moment, m-am pus in genunchi in fata ei. Mâinile incepeau sa imi tremure, ochii imi erau umezi iar vocea isi pierdea volumul.

-Raluca. Dă-mi voie să îți spun că te iubesc și că am fost un măgar. Am analizat situatia din toate punctele de vedere. Aș vrea să fim din nou acei nebuni care făceau absolut totul impreuna. Vreau ca sufletul meu sa iti apartina doar ție. Nu am sa te mai dezamagesc din nou.

        I-am cuprins mâna stângă si am scos din buzunar cutiuța cu inelul.
Starea ei s-a schimbat brusc.

-Ce ai de gand sa faci?

-Cum adica?

-Asta e o cerere in casatorie sau e vreo gluma expirata de-a ta?!

-Este un inel, care sa iti aduca mereu aminte de noi. De fiecare data cand vei privi acest inel sa te gandesti la noi. La momentele noastre. Inseamna mult pentru mine.

-Ai te rog frumos grija de mine. Ma cunosti foarte bine. Sti cat sunt de sensibila si cum mi se schimba stările.

-Raluca. Te voi prețuii cum nu am mai facut-o pana acum. Voi avea grija de tine ca de ochii din cap. Vei avea totul la dispozitie.

-Vino înăuntru. E răcoare afară
   
       Intru inauntru si in living, ca de obicei, era tatăl Ralucăi. Cand o vede cu ditamai buchetul de trandafiri si cu inelul pe deget, se ridica de pe canapea si se indreapta spre noi. Deja ma gandeam la metodele de tortură. Nu a fost chiar asa.

-Tu ești sigur? mă intreabă el.

-Sunt cel mai sigur.

      În momentul acela, ne strange pe amandoi în brațe. Era foarte fericit pentru fiica lui.
Ma uitam atent la el si am observat că matahala de care imi era mie teamă că mă așteapta la fiecare colț doar sa am omoare, incepea să lăcrimeze.
Mă simțeam așa puternic că am făcut un așa caracter sa lacrimeze. Inseamna un singur lucru: punctul său slab este fiica lui. Imi va fi usor sa supraviețuiesc cu el pe langa mine.

   Raluca mă ia de mână si ma trage dupa ea pana in dormitor. Se pune pe marginea patului și imi spune:

-Vino aici. Am ceva sa iti spun.

-Spune,draga mea.

-Tu esti sigur de ceea ce ai facut si spus in ultimele minute?

-Sunt cel mai sigur,Raluca.

     Sună telefonul...Era Luana.

-Da,Luana?

Deja vedeam cum Raluca se schimba in cealalta persoană.

-Nu mai suportam singuratatea asta. Mi-e dor de tine.

-Da....referitor la asta. Vreau sa discutam mai incolo puțin. Acum sunt la Raluca.

-Mhm...Bine. Ma suni tu. Pa.

Deja se schimbase radical. Raluca nu mai era ea.

-Ce legatura ai tu cu fata asta? Ți la ea? Îți place de ea? De ce te tot suna?

-Raluca. Liniștește-te. Nu e ch...

-Ce sa ma liniștesc? Tu observi situația? Imi spui mie ca ma iubești si în fața mea i-ai spui tipei ălea că vorbiți mai incolo. De ce nu acum?

-Raluca. Te rog frumos. Haide sa purtam o conversație normala. Voi ajunge cu tipa respectiva la un consens ce va fi avantajos pentru amandoi.

-Uite. Îți spun un singur lucru. Alege o singură variantă. ORI EU, ORI EA!

______________________________________

        Hello Dello. Mersi că mă urmărești și că m-ai urmărit până aici. Ne vedem in capitolul următor, să vedem ce alegere a făcut. :>