Capitolul 6 [ Sange]

129 12 8
                                    

*Mdaaa stiu, n-am mai pus de mult capitol nou daaar ...dar nimic, n-am scuze. :3 Heh, hai sa incepem.

Ma luat cu o forță în brațe , îi simțeam mușchii cum mă apasă pe corp . Se mișca pe mine ca un șarpe umplându-mă cu săruturi peste tot. Era o energie atât de agitată în cameră, simțeam că chiar îl vroiam , aveam o poftă nebună de el.
Nu vreau să fiu o ușuratică dar pentru că e prima mea experiență de genul ăsta probabil de aceea reactionez așa și sunt atât de ...deschisă.

Își dă bluza neagră mulată jos iar ochii mei erau ațintiți asupra mușchiilor lui , era atât de atrăgător ..chiar dacă știam că nu e bine ce fac nu mă puteam abține, nu mă puteam opri. Corpul meu o luase razna și am început să actionez și eu nu doar să stau. El ere deasupra mea și cu un zâmbet pervesc parcă știa ce voi face, și da, am făcut ce a vrut el să fac. I-am deschis cureaua și i-am desfăcut pantalonii.  Mi-am ridicat privirea și dintr-o dată parcă un val de gânduri mi-au trecut prin cap. Mătușa mea era moartă în baie la fel și chestia aia care a mâncat-o iar eu sunt pe cale să am primul meu contact sexual. 

 Mi-am tras picioarele de sub el și m-am ridicat în picioare aranjându-mi părul . Derek stătea întins în pat și mă privea nedumerit, nu cred că se aștepta la asta . 

-Ce naiba ? Treci în pat și continuă! Îmi ordonă el dar de data asta pe un ton nesigur. Hm , cred că tocmai am descoperit că atunci când nu fac ce zice el își pierde din autoritate și din forță.

-Nu Derek ! Nu sunt păpușa ta sexuală. Tu nu vezi ce ai făcut ?!
-Nu . Ce am făcut ? 
-Cât poți fi de diabolic !? Tu ai adus chestia aia mâncătoare în casa mea! 
Bine, nu eram sigură că el a adus chestia aia dar aveam un sentiment că din cauza lui se întâmplă toate astea.
- Nici nu m-ai lăsat să îți explic. Spuse el calm uitându-se în ochii mei , dar eu evitam contactul vizual și îmi aranjam hainele. 
- Ce e de explicat !? Tu ești de vină , ai planificat asta . Oh Doamne, nici eu nu eram sigură de ce zic dar nu știam ce să spun. Sunt prea naivă pentru a duce o ceartă până la bun sfârșit. 

Draga mea, tu încă nu ți-ai dat seama că mă adori? Ești atrasă de mine , și ști și tu asta.
- Ba nu-i adevărat..! Deja vocea îmi tremura ...avea dreptate.

Mă cunoști de foarte puțin timp și totuși ai acceptat șă vi acasă la mine noaptea , iar acum era cât pe ce să ți-o trag iar tu păreai foarte excitată.  Recunoaste că te-ai îndrăgostit de mine . 
- Nu-i adevărat. Ești un prost ! Ieși din casa mea acum . 
De ce fac asta ? Nu , nu vreau să iese din casa mea ! Vroiam chiar acum să mă arunc în pat și să rupem patul ăla ! Dar pe de o parte, știam că nu e bine, e un străin care vrea doar să mă prostească. 
Îl văd că se ridică din pat și își i-a bluza neagră înapoi , la fel și pantalonii. Hm, cum de mă ascultă? 

- Bine, voi pleca. Era calm, și de data asta mi se făcu milă cu el...ce ciudat cum mă poate controla doar cu niște cuvinte.
Când a trecut pe lângă mine sa oprit puțin în dreptul meu și ma privit iar eu stăteam cu capul în jos. Îi simțeam respirația și chiar dacă nu mă uitam la el simțeam că mă privea. 


Bun, a plecat. Acum stau în mijlocul camerei și mă gândesc ce naiba să fac. Oare chiar îi place de mine ? Poate așa știe el să își exprime sentimentele..habar n-am . 
Mă ridic și îmi scutur capul , îmi dau părul pe spate și îmi pun o cordeluță neagră. 
Cineva trebuia să facă curat în baie totuși... Am stat cred că vreo 15 minute în cameră  iar când m-am dus în baie cadavrele nu mai erau. Deci, ori au înviat amândoua și au fugit la plimbare, ori au înviat amândoua și s-au mâncat una pe alta....ori cineva le-a luat.
 Ce ar trebui să fac acum ? Îmi vine să ies din corpul meu și să mă duc oriunde ...La naiba. 

****
După ce am șters tot sângele din baie m-am dus în dormitorul meu și m-am trântit pe pat. 

_____________________________________________________________________________

*Becauze of you ..* 
Soneria telefonului mă trezi din somnul meu adânc , întind mâna pe măsuță și deschid din instinct fără să  mă uit cine e. 

- Da ? Ce e?
- În 5 minute să fi la mine, trebuie să îți spun ceva.  Vocea bărbatului de după telefon îmi părea cunoscută , eram și somnoroasă și n-am apucat să zic decât un : hmm? printre buze .
-Sara, vino la mine ! E ceva serios. 
-Cine naiba ești !? 
- Derek prostuțo. Hai, te aștept. 

Ok păi, bine că mă sună să merg la el. Hah, ce proastă s-ar duce din nou în pădurea aia ..? 
Mă ridic din pat și observ că sunt îmbrăcată în rochița mea de noapte  și culmea că eram și învelită în pat. Poaate m-am trezit eu și mi-am aranjat patul.. tot ce e posibil. 
Mă duc în bucătărie și caut ceva de mâncare, îmi arunc bolul pe masă și torn niște lapte cu cereale. Liniștea din bucătărie parcă mă înneca, nu mai era mătușa să mă cicălească, nu mai avea cine să îmi facă micul dejun. 
Nu eram eu foarte atașată de ea dar totuși ,acum am rămas chiar singură.. Trebuie să fac ceva . Imi amintesc ca aveam niște rude în Neillow , este un oraș de lângă mine. Verișoara mea Georgiana era la câțiva km distanță..când eram mici ne înțelegeam perfect, sper că relația noastră să nu se fi schimbat. 

Caut în agenda telefonică și găsesc numărul ei . Dau pe *apelează* și aștept să răspundă dar ...
*Abonatul apelat nu este disponibil momentan* . Ah perfect, acum cum mai dau eu de ea? 

Trebuie să o caut , nu mai vreau să stau singură. Mă duc către scări să merg în cameră , când să urc scările ușa de la intrare se trântise de perete . Derek stătea în fața ușii calm cu mâinile în buzunar. 

- Oh bună și ție , mulțumesc că măcar nu mi-ai rupt ușa . 
- Cuplăcere scumpo. 
- Pleacă, te rog...ieși din viața mea. 
- Drame ? Telenovele? Bifat. 
- Îți bați joc de mine..? 
- Nup. 
După acest nup sigur îmi dau seama că era doar sarcastic. Se apropie de mine dar iar eu încep să urc repede scările dar mă prinde din urmă și mă întinde pe scări sprijinindu-mi capul cu mâna lui. 
- Derek,lasă-mă ...
Nu spuse nimic , a început să mă sărute pasional iar eu îi răspundeam ca o idioată.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Feb 08, 2014 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Taci si acceptaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum