∞
Ceasul meu de perete indica ora 10:30 aşa că am început să scotocesc prin dulap după ceva acceptabil.În momentul acesta , toate hainele mele mi se păreau vechi şi demodate.De fapt chiar aşa şi erau , însă până acum nu m-am sinchisit să arăt bine.După multe căutări am reuşit să aleg o pereche de blugi mulaţi , cu imprimeuri florale , un tricou alb , acoperit de un pulover , care se asorta perfect cu perechea de botine pe care am ales-o.Am preferat să îmi prind părul într-o coadă de cal şi îmi mai rămăsese jumătate de oră să ajung la cafenea.
Exista o singură problemă şi anume părinţii mei.Eram pedepsită , neavând dreptul la alte ieşiri.Mai erau patru zile până la începerea cursurilor , aşa că i-am convins totuşi să mă lase să plec pentru ultima oară în această vacanţă.Oricât ar fi încercat să pară autoritari , nu le ieşea prea bine.Imediat ce am ieşit pe uşă , m-am grăbit să caut un taxi , deoarece eram în întârziere.Ştiam că Logan m-ar fi aşteptat , dar nu voiam să mă considere o copilă căreia nu îi pasă de timpul preţios al altora.Am intrat pe uşa cafenelei , căutându-l cu privirea printre zecile de oameni prezenţi acum aici.Stătea exact la aceeaşi masă , unde îl cunoscusem , sorbind dintr-o cană de cafea.Omul ăsta era dependent de cofeină şi nu îi făcea bine – decât în anumite cazuri , când avea nevoie de energie .Mi-a făcut semn să mă aşez lângă el şi l-am ascultat ca un căţeluş credincios.
- Îmi era teamă că nu vei veni , a spus el într-un final , spărgând gheaţa dintre noi.
- Habar n-ai cât am aşteptat să treacă orele astea.Ştiu că probabil ţi se pare penibil să spun asta , ţinând cont că ne-am văzut o singură dată şi după ce s-a întâmplat ...
Mâna lui a cuprins-o pe a mea şi toate cuvintele pe care voiam să i le adresez s-au şters instantaneu din minte , lăsând în locul lor un gol imens , care s-a scurs până în stomacul meu.Acum , când ştiam de acea diferenţă de vârstă , mă simţeam puţin ciudat.Presupun că mă vedea ca pe o copilă aiurită.Eu eram fata ciudată , care avea o singură prietenă şi care se ferea să vorbească cu oricine altcineva.În comparaţie cu mine , Julliana mai avea şi alţi prieteni , deci nu eram tocmai de neînlocuit.Ţineam una la alta ca surorile , dar în ultimul timp Joseph mi-a fost mult mai alături decât ea.Mă pierdusem în gânduri , aşa că am revenit la realitate , amintindu-mi că în faţa mea stătea acel băiat – nu , bărbat – sexy , gentleman , bun la pat şi matur pe care îl cunoscusem cu o seară înainte.Alături de el făceam lucruri pe care nu ştiam că le-aş putea face şi mă comport total invers de cum o fac în mod normal.
- Să ghicesc , acum când ai aflat câţi ani am ... nu mai eşti la fel de interesată , nu ? mi-a adresat el un zâmbet strâmb.
- Eu una sunt , dar întrebarea este ... dacă tu mai poţi fi interesat de o copilă cu opt ani mai mică decât tine.
Mi-am tras scaunul mai aproape de al lui , astfel că acum braţele noastre se atingeau.Mă întrebam ce avea să se întâmple când voi începe şcoala .
- Că tot veni vorba , tu cu ce te ocupi ? Adică trebuie să ai un job , nu ? am întrebat eu chicotind.
- Normal că am . Sunt profesor de matematică la un liceu din oraş.
- Oh serios ?
Mintea mea perversă şi diabolică s-a pus în funcţiune.
- Şi ai avut parte de multe eleve ascultătoare ? am întrebat eu , strecurându-mi mâna până în zona bărbăţiei lui.
- Destule.Dar de ce mă întrebi ? Ai dori să fii una dintre ele ? mi-o întoarce el cu un zâmbet pervers pe chip.
***
