Cap.1

16 2 2
                                    

Scuze ca nu am mai schimbat poza de la capitole. Dar imi place mult poza asta.Promit ca, capitolul urmator o sa pun alta poza.

Dimineata:ora 5:10
Emma's Pov
O durere de cap ma trezeste din somn. Simt ca pur si simplu, imi ard mainile. Nu mi-a venit sa cred. Eu vedeam ca, chiar imi ardeau mainile. Mi-am scuturat capul si dupa m-am uitat din nou. Erau "stinse". Cred ca era doar din cauza durerii de cap. M-am dus ametita la baie si m-am uitat extrem de mirata la oglinda. Aveam ca niste cicatrici sau...tatuaje luminoase. Unul era pe obraz cu model gen ca asta:"~♡~".
Langa buza in partea opusa un model gen asta:"~◇~.
Mangai "cicatricile" cu mana, ma uit inca o data la oglinda. Au disparut.
Prima data am inceput sa cred ca am innebunit. Dar apoi mi-am dat seama ca nu e imaginatia mea. Nu stiam ce se intampla, dar nu ziceam la nimeni chestiile ce mi se intampla. Mi-am dat o palma peste fata si mi-am continuat rutina de dimineata. Imi prind parul si ma machiez natural. Ultima zi de scoala. Yaaaay!! Dupa, incep facultatea.
Ma imbrac si ma duc in bucatarie iau un mar si ating clanta de la usa si mama ma opreste.
-Emma! Te rog, nu pleca chiar acum. Mai ai timp destul. Vreau sa vorbesc cu tine putin.
-Da?
-Vreau sa vorbim despre doua lucruri.
1. Draga, ar trebui sa iti cauti un iubit. Acum esti mare. Ai 18 ani, iar tu ar trebuii sa iti gasesti jumateata.
2. Maine va veni...cineva dupa tine la scoala. Daca iti spune "mama ta m-a trimis dupa tine", du-te cu el. Indiferent daca arata dubios.
-Bine, mama. Prima chestie, mai vorbim. A doua chestie...ok. O sa il astept pe acel barbat.
-Bun, acum du-te la scoala.
-K, bye, mama!

Dupa ore: ora 13:00.
Am iesit din scoala si m-am uitat in stanga mea. Era un barbat intr-o "mantie" lunga, cu gluga pe cap, eu neputand sa ii vad fata.
-Mama ta m-a trimis dupa tine.
-Bine. Sa mergem.

Dupa 10 minute de mers am urcat in masina lui ciudata. Ma uitam pe geam din cand in cand. O data m-am uitat pe geam si am vazut ca suntem la vreo 29 de metri distanta de pamant. Doamne!
-Um...scuze ca deranjez, dar zburam! Am trecut de casa mea!
-Schimbare de plan. Mama ta nu mi-a zis sa te duc la acasa. Mama ta mi-a zis  sa te duc intr-o locatie secreta pe care o vei vedea cand ajungem.
-Da-mi drumul! Stiu ca minti! Mama nu m-ar duce nici unde as fi fost doar cu straini!
Atunci barbatul s-a oprit. A lasat masina sa decoleze. Atunci si-a intors capul spre mine si si-a dat gluga jos de pe cap.
-Uita-te in ochii mei. Spune din nou ca te mint.

Nu mi-a venit sa cred. Nu eram nebuna. Totul era adevarat. El era un om-lup. Avea putin par pe fata, dar tot frumos era. Ochii lui erau albastrii ca marea. M-am uitat in ochii lui si..mi-am vazut mama spunandu-i sa ma duca in taramul ei. Si era imbracata in ceva rochie de regina.
-Cum te cheama? zic eu ca o proasta.
-Logan. Ceilalti imi spun Caine. (Se pronunta Chein)
-Incantata. Eu sunt Emma. zic eu neluand-umi ochii de la ochii lui.
-Acum stii ca nu mint?
-Nu minti. Se vede in ochii tai nevinovatia.
-Bine. Atunci hai sa continuam drumul.

Dupa mai bine de jumatate de ora masina a aterizat. El si-a luat o pereche de aripi si efectiv si le-a indesat in spate si nu a curs deloc sange. Nici macar nu s-a inrosit sau invinetit. Mie mi-a dat niste papuci cu leduri.
-Ce dumnezeu sa fac eu cu astia? Pot merge si cu papucii mei.
-Sunt papuci zburatori. Mai avem de mers 17 kilometri.
-Si de ce nu putem merge cu masina?
-Pentru ca a ramas fara combustibil.
-Masina asta merge pe combistibil?
-Poti sa nu mai pui asa de multe intrebari si sa zburam?
-Nu. Nu pot. Habarnam cum ar trebuii eu sa zbor cu chestiile astea.
-Pai...ai role?
-Normal. zic eu ingamfata.
-Trebuie doar sa te apleci in fata si el se ridica. Si dupa mergi exact cum mergi pe role. Doar ca in aer.
-N-Nu! Mie f-frica de inaltime.
-Nu privi in jos.

Eu ma inclin in fata si privesc in sus. Apoi incep sa merg normal. Dupa privesc in jos si efectiv eram la vreo 44 de metri de pamant.
-Ce Dumnezeu? Cum am ajuns asa de sus?
-Pai...isi fac efectul rapid. zice el zambind.
-Bine...hai sa mergem mai departe!

Dupa 4 minute de mers rapid am ajuns. Caine a zburat pe sus ca o pasare calma si lina.
-Caine? Pot sa iti pun o intrebare?
-Da.
-Palatul asta e a mamei?
-Da. Ea este regina suprema, Maiestate.
-Cum? Maiestate? Eu nu sunt o--. A...mama a vrut sa ma aduca aici insfarsit ca sa ma faca printesa?
-Cel mai probabil asta vrea, Maiestate.
-Nu imi mai zi "Maiestate". Zi-mi Emma.
-Bine, Emma.

Cand mi-a zis numele a accentuat frumos. Si eu am zambit ca o nebuna.

-Emma! Pofteste langa mine. Uite, Emma, eu-- .zice mama si eu o intrerup.
-Mama, tu esti o regina. Stiu. Asta e regatul tau de pe planeta asta. Stiu. Eu voi fi o printesa pentru ca tu esti o regina. Stiu. Dar nu accept, mama. Nu vreau sa fiu o printesa de pe o alta planeta. Nu vreau!
-Dar, Emma, eu vroiam sa-ti spun c--.

Eu am plecat si am trantit gigantica usa.

Mi-am luat papucii zburatori si m-am intors acasa.

Imediat a venit si mama.
-Draga mea, trebuie sa ma asculti!
-Nu mama! Nu vreau.
-Asculta! Eu nu o sa mai fiu regina. O sa vina cineva dupa mine si o sa ma duca undeva. Tu ma poti salva! Tu poti urca pe tron si sa conduci toata Terra.
-Ce vrei sa spui? Aia era o alta planeta!
-Da. Dar daca tu urci pe tron vei conduce toata galaxia!
-Nu, mama! Nu vreau sa fiu sefa. Nici nu sunt pregatita si nici nu vreau! Punct.

Dupa ce am zis ce am avut de zis au venit niste gorile mari si au apucat-o pe mama.
-Nu! Lasati-o pe mama!
Atunci mi s-au activat firele de furie din capul meu. Fara sa vreau  mainile s-au facut cu o bula verde in ele de electricitate. Mi-am pus mainile pe gorile si ele au tresarit. Au picat pe jos moarte. De abea atunci mi-am dat seama ce am facut.
-Mama! Mama, am omorat niste oameni.
-Gata, puisor. spune ea si ma imbratiseaza.
-Nu. Nu e real. Nu am facut asta. Nu! Ce am facut? Am devenit criminala.
-Draga mea! Nu e vina ta. E clar. Dar tu esti aleasa, scumpa mea! Tu esti aleasa sa fii regina. Super-puterile astea iti vor da de cap, pentru ca tu trebuie sa le folosesti. Tu esti aleasa!
-Nu, mama. Nu pot..nu..cred.

Heyyy! Bun venit la noua mea carte! 1217 cuvinte! Mie mi se pare destul. O sa fac capitole mai lungi...promit. Sper sa va placa si daca e asa, apasati butonul de vot!
Love you😙😙. Byee!!

A doua steaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum