Cap.2

19 1 0
                                    

-Mama! Nu! Nu ma lasa singura! Nu vreau! Vreau sa fiu cu tine si vreau o viata normala! Te rog, nu pleca! Nu!
Agh!

Ma ridic in fund, in pat. A fost un cosmar. Imi frec ochii si ma uit la picioare. Imi erau inflacarate.
-Mama! Vino repedeee!!
-Ce e drag--? Ooo, Dumnezeule!zice si vine cu o galeata cu apa.
-Mama, din nou puterile imi fac asa. Ce ma fac? Puterile fac asa in fiecare noapte. Mama, chiar vreau sa am o viata normala. Nu mai vreau sa suport asta.
-Draga, nu e asa de simplu. Dar, daca tu nu vrei, nu am sa te fortez.
-Multumesc. Poti sa imi mai aduci o galeata cu apa? In caz ca imi mai arde ceva..
-Sigur! Poti sa mai dormi. E sambata si ras-poimaine mergem sa te inscriu la facultate, bine?
-Bine. Mama, ce mai face tati?
-Doarme.
-Ah. Bine. Paa!
-Pa!

Ma ridic din pat si ma duc la baie. Imi fac un dus racoritor. (Azi, am intalnire cu cel mai bun prieten al meu, Harvey. Noi ne cunoastem de cand ne-am nascut. Mereu am fost prieteni si ne-am certat doar o data...in 18 ani.
Eu il iubesc de mult timp. Ne apropiem din ce in ce mai mult.)

Imi infasor corpul intr-un prosop alb si pufos. Imi iau inca unul roz si imi infasor parul in el. Ma duc pe pat si ma acopar. Ma uit jumatate de ora la televizor.
Asa fac eu mereu dupa dus...ciudat, nu?

Ma imbrac intr-o bluza alba, pufoasa pe care scrie "shine magic", o fusta maro deschis, o jacheta neagra si niste pantofi maro cu toc mic.

Imi usuc parul si il intind cu placa, dupa care imi iau flash-uri negre, ma machiez natural si imi iau o palarie ciudata, dar mie imi place. Imi iau o posetuta cu mine si ma duc la locul intalnirii.

-Buna! spune Harvey.
-Heyy! Arati bine! spun eu in timp ce il imbratisez.
-Si tu. Si....care-i ziarul?

Nu stiam ce sa spun. Defapt s-au intamplat multe, dar nu ii pot spune. Am foarte multa incredere in el, dar cred ca o sa ma creda nebuna. Doar daca... nu vede cu ochii lui.
-Harvey, defapt...s-au intamplat o gramada de lucruri. Am terminat liceul si poimanie ma inscriu la facultate. Incep facultatea peste 2 luni.
Asta e partea normala.
-Felicitari! Si eu ma duc la facultate. Poate mergem impreuna! Super! Si...care e partea mai putin normala?
-Pai...nu e deloc normala. Ok, o sa iti spun, dar juri pe sufletul tau ca nu vei spune la nimeni si nu vei reactiona urat.
-Promit pe sufletul meu! spune el in timp ce isi lipeste mana de a mea.

I-am explicat detaliu cu detaliu, litera cu litera ca unui copil mic. Dupa ce am terminat de spus el s-a uitat lung in ochii mei.

-Bine, cam asta e tot ce mi s-a intamplat. Tu ce-ai face in locul meu?

El nu a zis nimic si a continuat sa se uite in ochii mei.

-Ti-a mancat pisica limba?zic eu.
-Nu. Eu chiar nu stiu prin ce treci. Sincer. Vroiai sicer, nu?
-Mda... Ce zici? Ce-ai face in locul meu?
-Habarnam.
-Ce sfaturi bune imi dai! spun eu suparata in timp ce ma intorc cu spatele la el.
-Floarea mea, nu imi intoarce spatele, stii ca tin mult la tine. Nu stiu ce poti face.
-Cum mi-ai zis?
-Floarea mea.

Atunci eu m-am apropiat tot mai mult si tot mai mult de el. Eram la cativa centimetri. Ne uitam unul la altul. La un moment dat eu nu am mai rezistat. I-am pus mana stanga pe fata si i-am atins buzele cu a mele. El a raspuns la sarut si si-a pus mainile in jurul taliei mele. Sarutul scurt a devenit unul pasional si perfect. Primul meu sarut a fost fix cu cine am vrut sa fie.

Cand am incheiat sarutul el m-a tras langa el si mi-a soptit:
-Te iubesc. Stiai asta?
-Da. zic eu razand.
-Tu ma iubesti?
-Cred ca tu ti-ai dat deja seama. zic eu si dupa ii mai dau un sarut scurt.

Atunci el se pune in genunchi.
-Emma Norman, vrei sa fii iubita mea?
-Da!!!

Ne imbratisam si ne mai plimbam putin in parc tinuti de mana.

ora 17:00
Am mai petrecut mai mult timp cu noul meu iubit.

O sun pe Amelia (cea mai buna prietena a mea) si ii zic sa vina in parc. I-am zis si ei povestea cu mine. Dupa.. i-am mai zis si povestea cu Harvey.

-O M G! zice ea.
-Stiu. Ciudat.
-Da. Amandoua chestiile sunt super ciudate. Dar sunt fericita pentru tine. Pentru amandoua.
-Mersi. Oh! ma suna mama
          *convorbire telefonica*
-Alo?
-Emma, hai acasa. Ai zis ca nu stai mult. Hai!
-Bine... :(

Cand m-am intors Amelia nu era acolo. M-am uitat peste tot, dar nu am vazut-o. Deodata o vad legata la maini si la gura. Vad un barbat care o tine de talie. Alerg spre ei si o apuc pe Amelia. Zbucesc fanghia, apoi barbatul ma ia si ma impinge. Imi da si un pumn in fata doar ca sa ma linistesc. Furia mea a inceput sa se zbata in capul meu. Atunci mi s-au activat puterile.
-Da? Nu ma lasi sa merg la ea? Atunci o sa vezi tu!

Cu mainile "electrizante" l-am atins pe barbat si acesta a picat pe jos electrocutat. Toata lumea din parc era socata si speriata. Am ajutat-o pe Amelia sa ridice. Cand se ridica, mai putin si pic eu. O ameteala ma cuprinde, dar nu pic. Simt ca o forta ciudata mă ţine. Deodata o forta, (mai bine zis o lunie albastra si ciudata cu niste fire verzi subtiri si verzi, parca animate) ma inconjoara. Ma inalţ in aer. Deodata ma opresc si simt ca cineva sau ceva imi cuprinde corpul. Era un costum negru, cu pelerina bleomarina, pantaloni negri si bluza maro, subtire si putin decolatata cu un simbol de super-erou pe ea. Simbolul era:♡. Era comod si nici nu il simteam ca e pe mine. Imi placea mult.

***please stand by***

Am revenit din fanteziile mele si m-am intors la viata normala.

Heyy!  De data asta, capitolup e putin mai scurt, dar promit sa postez mai des si capitole mai lungi! Daca va place nu uitati sa dati un pumn butonului de vot! Ne vedem la urmatorul capitol!😙😙😙

                         ♡♡♡♡

A doua steaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum