Tattoo

06; 여섯

Ceasul ticăie continuu, amintidu-i parcă faptul că este în întârziere la ora de matematică. Oricât de mult și-ar dori să nu se ducă, profesoara Jung este o femeie înspăimântătoare atunci când vine vorba de întârziat.

— Aish! Alarmă nenorocită! Rose proastă! De ce, Doamne, de ce dintre toți oamenii, tocmai cu ea m-ai procopsit ca și colegă de cameră? se plânge Jennie aruncându-și câteva caiete în ghiozdan, apoi fuge să ia și cărțile.

În graba ei trece și pe lângă oglinda în fața căreia își aruncă o privire fugitivă. Are părul ciufulit și este îmbrăcată ca un boschetar, însă cu puțin noroc va fi înapoi să se schimbe peste două ore, în timpul mesei de la cantină.

Se mai învârte de câteva ori prin cameră neștiind ce mai caută, apoi își ia ghiozdanul și pleacă. Nu știe exact de câți oameni s-a lovit sau câți au salutat-o fără ca ea să-i audă măcar, însă atenția ei este captată atunci când se lovește din plin de pieptul tare al unei persoane. Forța cu care se lovește este atât de puternică încât își pierde echilibrul și, dacă acea persoană n-ar fi prins-o de brațe, acum sigur ar fi fost întinsă pe jos și calcată în picioare de vreun elev la fel de grăbit și neatent ca și ea.

— Hei, Jennie Kim! Fii mai atentă pe unde mergi, dacă nu te-aș fi prins? se aude o voce masculină.

Jennie își ridică privirea, însă când aceasta se întâlnește cu a blondului simte că obrajii i se înroșesc. Acest băiat este Wong Yibo, colegul ei de clasă, căpitanul echipei de fotbal a școlii și băiatul pe care Jennie îl place de foarte mult timp, deși pentru câteva zile ar fi putut jura că a uitat de el datorită lui Kiji și a tuturor întâmplărilor care se leagă de el.

— Umm... Yibo oppa... îmi pare rău că am dat peste tine... Mă grăbesc la ora de matematică.

Băiatul se uită surprins la ea și la cât de serioasă pare în legătură cu ora de matematică, încât nici nu se poate abține să nu râdă. Jennie îl privește confuză.

— Jennie, mai este o oră până la ora de matematică. Probabil Rose ți-a dat ceasul cu o oră înainte.

Obrajii șatenei se fac mai roși decât erau înainte și pleacă nervoasă în căutarea lui Rose fără să își mai ia la revedere de la Yibo.

Această mică scenă s-a întâmplat în curtea școalii, loc în care se află și Kiji, care nu doar că a văzut totul, dar a analizat fiecare detaliu al celor doi, pentru a-și da seama de sentimentele și reacțiile pe care le au când sunt față în față. După ce o vede pe Jennie plecând atenția îi rămâne captată doar pe blond. Ochii săi se măresc și simte cum adrenalina începe să i se plimbe prin trup, făcându-i mușchii să zvâcnească la cel mai mic impuls, atunci când vede că blondul își mușcă buza de jos și se uită după Jennie și mai ales la fundul acesteia în timp ce merge.

— Nu îmi este de ajuns că ea este infidelă, mai trebuie să îmi fac griji și de frumușelul ăsta cu gânduri necurate. mârâie el nervos, ochii săi rămânând ațintiți spre blond.

Cu toate că i-ar fi ușor să îl bată pe Yibo, a ajuns la concluzia că bătaieaa este numai pentru bădărani și că este mult mai distractiv să te joci cu mintea cuiva decât să îl rănești fizic.

Acum știe că este și vina lui. A avut încredere în fidelitatea șatenei și a lăsat-o să-l vadă mult prea vulnerabil. Însă asta nu se va mai întâmpla. Știe exact ce fel de persoană este Jennie și știe că îi va face plăcere să o facă să se îndrăgostească de el atât de tare încât să uite de blond.

— Totul are un preț, Jennie Kim! Ai să regreți ziua în care m-ai cunoscut și totodată ai să mulțumești fiecărei zeități existente. mârâie el printre dinți, apoi pleacă spre casă spunându-și că a fost o idee proastă să vină.