Prima experienta pe care am avut-o cu el a fost...hm,cred ca dupa un an de cand am inceput sa citesc despre satanism.Ca o paranteză,cand am deschis un site legat de satanism nu mai puteam închide fereastra,a fost ciudat.Revenind,stiu ca era o zi de duminică,ajunsesem acasa de la biserica,deschid usa si vad icoana din hol cum parca tremură si in urmarea secunda cade jos,in spatele caloriferului.M-am speriat,am trantit usa si am iesit afara speriat."Ce dracu' s-a intamplat",a fost prima intrebare pe care mi-am pus-o.Am stat afara cred ca 15-20 de minute pana sa am curajul sa intru iar in casa.Am intrat,icoana era inca jos,intactă,doar prăfuită putin din cauza prafului de dupa calorifer.M-am uitat la ea,era imposibil sa cada.De ce?era o icoana simpla,mica,dar sus avea doua prelungiri urmate de alta bucata de lemn care sa le uneasca.Ei,diferenta aia mica de 0.5 cm,dintre capătul icoanei si bucățică de lemn m-a socat pe mine.De ce?Simplu,capatul cuiului care a fost bătut în spatiul ala ca sa fie fixată icoana era mai mare ,deci era imposibil sa cada.Bucatica aia de lemn era intactă,nu era ruptă,fisura,macar zgariata,nimic.Am cautat pe net."Diavolul iti dă târcoale",a fost primul titlu pe care l-am gasit.Eram speriat si derutat.Eram un copil de 14 ani,ce stiam eu?
Mama se facuse bine,dar eu eram deja pe drumul gresit.Am continuat cu tăieturile,cu satanismul,desenam pe toate caietele simboluri satanice,pentagrame orice tinea de satanism găseai pe caietele mele.Colegii se uitau ciudat la mine,mai ales cand profa' mea de religie mi-a spus ca am probleme si ca nu o sa ajung bine in viata daca am sa continui pe drumul acesta."Meh,cui ii pasa ce zice asta",a fost primul gand care mi-a venit in cap.Din cauza cicatricilor eram singurul care purta bluze lungi care afara erau 30 de grade.Auzeam voci,vedeam umbre,stiam ca imi da târcoale.
Cand mi-a vazut mama cicatricile a dat în cameră mea cred ca 1l de apa sfintita.
-Ce,ti-e frica ca ma posedă diavolul?
-Iti da târcoale,nu vezi ce ai pe brate?
In acea noapte,dupa toata faza cu apa sfintita am simtit o mana rece pe spate.Am sărit asa de repede incat am cazut din pat.
"Unde esti dracule,unde esti?",spuneam asta tramurand din toate incheieturile.Deodată poc,se aude un sunet.Ma ridic de jos si cand aprind becul vad icoana de pe dulapul de haine jos.Am stat 10 minute cu becul aprins,ma rugam sa fie doar un cosmar.Pun icoana pe birou,sting becul si mă pun iar la somn,sperând să nu se mai întâmple nimic.
Ma trezesc,ma uit in jur,totul la locul lui.Ma uit dupa icoana,nu e.Ma uit sus,pe birou nimic.Cand sa ma ridic din pat am simtit-o sub călcâie.
"Cum naiba a ajuns aici?" Mi-am pus intrebarea asta de cateva ori,nu găseam niciun raspuns rational.
In acea zi,fiind la tara,am stat mai mult pe afara avand cateva treburi.
Dar a venit seara,mi-era frică să mai intru in camera.Dar ce sa fac?Nu puteam sta pe afara,trebuia sa intru la un moment dat.
Am facut o rugăciune,3 cruci si am intrat.Deodată am simtit un fior pe sira spinării.Era o răcoare in camera de ziceai ca esti in mijlocul lui ianuarie,nu in toiul verii.
Eram înspăimântat de-a dreptul.Am început să spun iar o rugăciune,Tatăl nostru mai exact.Nu puteam,nu puteam pronunta cuvintele,nu-mi iesea nimic pe gura.
Deodată simt ca ceva ma prinde de gât,o mana rece si aspră ,simteam unghiile ascutite pe piele.Nu am apucat sa mai spun ceva ca simt cum ma ia ca o pana si ma tranteste de perete.Lesin.
Se face dimineata,sunt trezit de lumina soarelui.Eram in pat,învelit,totul era ok.Ma uit la dulapul in care am fost spulberat,era intreg.
Cand am incercat sa ma ridic din pat am simtit o durere care mi-a străpuns spatele.
Aveam sânge pe perna.M-am ridicat intr-un final si am mers la baie.Am ajuns in fata oglinzii si m-am îngrozit.
Eram plin de zgarieturi pe mâini,pe gât.Cate 3 urme de gheare.
Mi-am dat tricoul jos si mi-am văzut spatele vânat,plin de sânge uscat si cu 3 urme de gheare adânci în carne.Vedeam urmele de la impactul cu dulapul,merg iar in camera dar nimic ,totul era intact.
Imi iau o bluza mai lunga sa nu se vada zgarieturile si merg in bucătărie,speriat ,cu o fata alba,ca de mort.
-Ce-ai facut aseară de era atata gălăgie in camera ta?,spuse mama cu îngrijorare,văzându-mă asa de palid.
Am simtit cum mi se opreste respiratia,am inceput sa tremur.
-Esti bine?Esti bolnav?
-Sunt...sunt bine,am avut un cosmar,atata tot.
-De ce nu ti-ai luat un tricou?E foarte cald in bucătărie si tu stai cu bluza pana in gât.
-Mi-e frig,cred ca am răcit putin.
-In toiul verii?
-Am imunitatea slaba,cred.
-Cel mai probabil.
Ma ridic de la masa si ies pana afara,lătra câinele.
Vad ca se uita spre poarta care ducea în spatele casei,unde avem un iaz.
Deodată aud sunetul unui geam care se face zob de pământ.Fug repede,ma gândeam că poate e cineva.
Vad o pisică neagra,cu ochii rosii,care pur si simplu urla,nu mieuna,urla ca o bestie din filmele horror,un urlet de baga spaima chiar si in cel mai curajos om de pe planeta asta,un urlet de demon efectiv.La picioarele ei era geamul,ma rog,ce a mai ramas din el.
Am încremenit,parca a pus stăpânire pe corpul meu,nu ma puteam misca deloc.Ma uitam in ochii ei rosii,ochi prin care vedeai iadul,vedeai suflete oamenilor cum ard în flăcările acelui tărâm demonic,locul unde Lucifer domina.
Se apropie de mine,isi deschide botul,ii curge încet sânge de pe coltii.
Nu ma puteam misca,eram doar o statuie.
O aud pe mama ca ma striga,din obisnuintă incerc sa intorc capul,am putut.Intorc capul spre pisica,nimic,dispăruse.
Vine mama,vede geamul si incepe scandalul.
-Ce naiba ai facut?
-Nimic,asa l-am gasit.
-Da,sigur,eu l-am spart,nu?
-Stiu eu ce ai facut?
-Copil batut in cap,ia si strânge acum.
Si pleaca,mormaind ea ceva ce numai ea auzea.
Strâng eu toate cioburile,le pun in sac si ma pornesc spre cosul de gunoi.
Cand ma ridic de jos vad urme de sange fix pe drumul pe care trebuia sa merg eu.Merg încet pe acea urma,se ducea dupa coltul unei debara.Mi-era frică,dar eram si curios.Am trecut de colt.Ce-mi vad ochii?Pisica era moartă,era disecata pur si simplu,iar capul era înfipt intr-un cui si un miros greu,ziceai ca era moartă de 3 luni.
Aduc o furcă,strang maruintaiele si le dau foc.Un fum negru si un miros apăsător a iesit cand am dat foc la micul cadavru al demonului.
Nu întelegeam ce se intampla,am stat 10 minute maxim pana am strâns totul,sângele a aparut dintr-o data pe pământ.Ziua trece,merg din nou in camera la mine,spun o rugăciune,ma pun in pat cu o frică imensa ca diavolul ma va vizita din nou.Adorm.Ma trezesc dimineata,neatins de nimic,totul era la locul lui.Nu aveam nicio zgarietura noua,spatele era la fel de vânat si aceleasi urme adânci de gheare.
Merg la baie,ma spăl pe fata,si merg pana in bucătărie să mănânc ceva.Mama nu era.Ies afara si o vad ca vorbeste la telefon."Nu stiu ce naiba s-a intamplat,toti sunt morti",doar asta auzeam din gura ei.
-Ce s-a intamplat?
-Du-te la iaz si vei vedea.
Merg spre iaz,dar parca ceva ma oprea,am simtit o suflare rece,ca de gheata pe spate.Cand deschid poarta spre iaz ma loveste un miros greu,de mort.Cobor spre iaz,toti pestii erau morti,descompusi.
-Ce naiba s-a intamplat aici?
-Nu stiu,răspunse mama din spate,nici nu am auzit-o cand a venit.
-Oare au avut o boala?
-Nu cred.
Apa era neagră.
-Mama,oare sa fie otraviti?
-Nu stiu,chiar nu stiu.
Nu stiam ce s-a intamplat,stiam doar ca ceva s-a intamplat,si in mintea mea stiam ca faptasul nu e din lumea asta.
