O fată aşa cum o vrea el

3. Adevărul despre el

*Din perspectiva lui Edward

M-am aşezat la o masă cu Andy aşteptând-ule pe fete, dar venea doar Jessica,speriată. 

-Edward, nu pot să cred, de ce îi faci asta? las-o în pace, te rog!

ANDY- Edward, ce i-ai făcut, unde e?

-Nimic! Am lăsat-o cu tine la intrare!

JESS- Păi prietenii tăi au luat-o de pe scări şi au plecat cu ea!

M-am ridicat imediat de la masă şi m-am dus spre zona interzisă, la uşă erau oamenii mei.

-Şefu, am prins-o pe una, e nouă, nu am mai văzut-o, e înăuntru. Nu am dus-o încă.

-Nenorociţilor, trebuia să mă întrebaţi! Dacă i-aţi făcut ceva sau dacă o doare căt de puţin ceva, vă omor!

Peste câteva minute aud un geamăt de pe partea cealaltă a uşii, nu ştiu de ce reacţionez aşa dar simt nevoia să o protejez pe fata asta.

*Din perspectiva lui Erika

Mă dureau foarte tare încheieturile şi mă simţeam foarte ameţită. Am auzit nişte voci şi am ascultat toată conversaţia. Unde trebuia să mă ducă? Vocea "şefului"mi se pare atât de cunoscută. După se auzeau nişte sunete ciudate.. peste câteva minute uşa se deschide şi intră Edward nervos cu pumnul plin de sânge, mă dezleagă şi mă ia în braţe până la maşină, mă bagă în maşină, urcă şi el şi porneşte maşina. îmi era frică, unde mă ducea?

-Stai liniştită, te duc la spital. Eşti bine, te doare ceva?

-Da, nu mai pot..

Nervos dă cu pumnul în volan şi apasă acceleraţia mai tare. Nu înţeleg de ce se poartă aşa.. Nu pare a fi chiar cum a spus Jess. Pe drum îl sună Andy.

-Da frate?

-Esti nebun, unde ai plecat cu ea? E prietena lui Jess, las-o în pace, adu-o înapoi!

-O duc la spital, prostule, se simte rău! E.. Nu-i fac nimic rău, nu pot.

Auzind ceea ce a spus Edward am căzut adânc pe gânduri şi nu mi-am dat seama că ajungesem la spital şi că Edward era speriat că nu îi răspundeam. Mă ia în braţe şi mă duce în cabinet, doctora îi spune se iasă şi să aştepte afară, dar el se opune. m-au întrebat ce mă doare, le-am spus doar că sunt ameţită, că mă doare capul şi că nu-mi simt picioarele, nu am vrut să le spun ce s-a întâmplat şi că mă dor încheieturile. Mi-au făcut o injecţie şi i-au spus lui Edward:

-Du-ţi iubita acasă, să ai grijă de ea. în câteva ore dacă doarme îi trece. Însănătoşire grabnică!

-Bine, mulţumim.

Mă ajută să mă ridic şi să merg până la maşină.

-De când sunt iubita ta?

-Aşa a crezut doctora, avea vreun rost să o contrazic?

Ne-am urcat în maşină, mi-am lăsat capul să cadă rezămat de geam şi am adormit, chiar dacă mă chinuiam să rămân trează. Mă simţeam protejată cu el, chiar dacă mă temeam. M-am trezit singură într-o cameră foarte mare, şi mă simţeam bine. Mi-am luat telefonul şi am văzut că am multe apeluri pierdute de la Jess, am sunat-o.

-Alo, Jess?

-Erika! Eşti bine? Unde eşti? Ce ţi-a făcut? 

-Acum sunt bine, nu stiu unde sunt.. dar nu mi-a făcut nimic, m-a dus la spital şi m-am trezit aici.. Sunt într-o cameră..

-Du-te şi caută-l şi spune-i că dacă nu te duce imediat acasă o să aibe probleme!

Nu închidese apelul, o auzeam cum îi spunea lui Andy să plece imediat să mă caute. Am ieşit din cameră şi am intrat într-un hol mare cu multe uşi, am mers până în capăt şi am coborât scările. Era o sufragerie mare, în mijloc era o canapea cu doi oameni de vârsta a doua.

-Bună dragă, Edward o să vină acuş, vin-o să stai cu noi. Spune femeia.

-Unde sunt..?

-Eşti acasă la Edward, noi suntem părinţi lui, ne-a chemat să avem grijă de tine. Niciodată nu l-am văzut atât de interesat şi ingrijorat de vreo prietenă de a lui, se vede că te iubeşte.

-Noi.. nu, nu îl cunosc.

-Ti-a făcut ceva rău..?

-Nu..

-Bine, vrei să mănânci ceva? Spune zâmbind.

-Nu, mulţumesc, vreau să merg acasă, o zi bună.

-Stai, Ed a spus să mănânci şi să îl aştepţi..

-Nu îl cunosc pe băiatul ăsta! De ce să aştept un străin?

-Barbara, las-o să plece. Îi spune bărbatul soţiei.

Când sunt aproape de uşă, se deschide şi Edward dă peste mine fără să vrea, mă apucă de talie şi mă ţine să nu cad, uitând-use fix în ochii mei.