Skies

3.

,,Viața trebuie trăită, nu conjugată la timpul trecut"

Nu o să reușesc, știu că nu o să pot, adică ce șanse am? Lupt și încerc cu toate puterile mele, dar oare o să pot reuși de una singură să fac ca destinele noastre să se intersecteze? M-a privit în ochi fugitiv, doar o privire și nu cred că a văzut nimic, adică a văzut ceva, o persoană pe care nu o cunoaște și care nu îi stârnește curiozitatea, totuși eu mă zbat să ne întâlnim, să treacă încă trei luni și să văd că mi-am îndeplinit scopul.

- Nu vei renunța, nu-i așa? Dacă îți spun că nu merită o să îmi răcesc gura fără rost, nu? Deține controlul asupra ta și nici măcar nu știe, te-ai întrebat dacă îi pasă vreun pic, dacă a zărit ochii timizi ce îl admirau? Pur şi simplu nu mai știu ce să îți spun. Am rămas fără argumente și oricâte ți-aş enumera văd că nu vrei să mă asculți.

- Îți amintești ce mi-ai zis la început? Atunci eu eram cea care nu credea că e posibil, căreia i se părea prea bizar să îl cunosc și să aflu că era atât de aproape de mine. Mi-ai spus că se numește soartă , că așa a fost scris să se întâmple apoi ți-ai schimbat complet ideea. Tot ce aud de la tine e că dacă o să fac ce mi-am propus o să sufăr când îl voi vedea cu altcineva. De unde ști că nu o să fiu eu cea de lângă el? De ce nu mă lași să încerc?

- Nu vreau să te rănească, băieții știu doar să producă suferință, nu vreau ca tu să ajungi victima unuia. Sunt prietena ta și îți vreau binele, iar dacă tu îți dorești atât de mult o să te susțin, dacă o să suferi voi fi lângă tine, încerc doar să evit durerea pe care e posibil să ți-o provoace. Să zicem că trec lunile astea, că vei reuși, ce se va întâmpla după?

- Pot afla doar dacă asta devine realitate, hai să nu ne mai gândim la ce o să fie, să nu ne mai formăm singuri probleme care nu există, să evităm acei ,,dacă" și doar să trăim!