Capitolul 6 "Ingerul meu salvator "

57 4 2
                                    

     In spatele meau a parut tata . La vederea lui m-am dus spre masa am luat un cutit si ...eram gata sa-l atac cand...l-am vazut....plangea,nici macar nu m-a bagat in seama , doar s-a pus in genunchi langa mama si i-a sarutat mana . Ochii mei s-au umplut de lacrimi ,dar tot imi era frica de el . El doar si-a pus capul in poalele mamei . Eram neputinciasa . Sa-l omor sau sa ma duc sa-i sar in brate si sa plang?  Dar doar m-am dus si m-am asezat langa el . Tata (Manuel) m-a luat in brate . Am simtit un sentiment...nu stiu ...de protejare , sau asa ceva .

    -Ce mare te-ai facut!  Cati ani ai?  ma intreaba cu vocea tremuranda.

     Eu ma uit la el si-i raspund:

    -16!

    -Ce mare esti!  Si tanara!  Nu-i asa ca ar fi pacat sa mori?

     M-am ridicat ca un fulger de langa el si iar mi-am luat poziria in care-l amenintam cu cutitul .

     -Nu eu vreau sa te omor.....

     -De...de.....de unde stiu ca nu vrei asta . Cu putin timp in urma ai intrat pe geam la noi in casa!  am inceput deja sa tip , mama statea intinsa pe jos sangerand si acu' vine si tata care habar nu am daca nu ma vrea la fel.

     -Marcelo vrea!  Si colegii mei!

     -Stiu tot!  Si acum vrei sa fii primul? mana cu cutotul imi tremura ,de fapt tremuram toata de nervi , de furie si de sentimentul de razbunare .

     -Stiu ce simti , vrei sa te razbuni ,nu?

     -Vreau sa-l vad cum sufera! in acel moment m-am dus la Marcelo , cu un cutit de bucatarie .

      -Deci aici er.....

       Nu a mai avut timp sa-si termine fraza , ca i-am infipt cutitul in gat . Sangele tasnea , iar pentru prima data chiar ma bucuram . Ce nai.....! Trupul doar s-a evaporat dupa ce a ajuns pe podea .

     -L-ai omorat, nu?intreaba tata inca cu lacrimi in ochi.

    -Da! eu priveam in gol , cum s-a putut evapora , nu inteleg. Nu intele, nu inteleg !incep eu sa tip.

    -Ce nu intelegi!zice tata in timp ce se ridica si ma ia in brate.

    -De ce eu? De nu altcineva? 

    -Uneori....provocarile sunt date oamenilor puternici! ma ia de umeri si se uita in ochii mei .Iar tu esti unul dintre eu! Poti s-o faci ! Dar cu putin ajutor!

     Atunci un zambet imi scapa si-l imbratisez , dar ciocanitul puternic din usa ne-a stricat momentul.

    -Tata ?!

    -Nu-ti face griji! imi zice uitandu-se pe calculator , sa vada cine e . 

     Nu era nimeni , dar ciocanitul era mai prudent .

    -O,nu ! E......

              Vreau pareri ! Cine era la usa?

Cine esti ?Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum