Jade,te rog!Cuvintele lui inca imi rasuna in minte.Toata ora de biologie aveam mintea si sufletul in ochii lui verzi si profunzi de un verde nemuritor.Nu imi vine sa cred ca i-am spus toate acele lucruri.I-am spus ca inca il iubesc...Trebuie sa creada ca sunt penibila!El a trecut peste eu de ce nu pot?!Se suna de iesire.Ma ridic din banca si ies din clasa.Cineva ma prinde de mana si ma trage in coltul ascuns al holului.
-Ce vrei,Connor?!Nu intelegi ca nu vreau sa vorbesc cu tine?!
-Ba da vrei doar ca nu stii ce sa spui!spune el increzator,are dreptate si asta ma enerveaza.Te rog asculta-ma!
-Nu prea am de ales nu-i asa?M-ai blocat aici!
Ma lasa de mana si ne asezam pe jos sprijiniti de pereti holului.As vrea sa fug,dar vreau sa aflu de ce m-a parasit dupa ce zicea ca ma iubeste.
-3 ani,Connor!Au trecut 3 ani si nici macar nu ai incercat sa vorbesti cu mine in orice fel!Nici macar nu mi-ai zis unde ai plecat!Nici macar nu ti-ai luat ramas bun si cu o saptamana inainte imi spuneai ca ma iubesti si ma sarutai!Ai fost un nesimtit!Ahhhhh!
-Ai terminat?Pot sa vorbesc?dau din cap da.1.Nu stiam ca plec.2.Nu stiam ce sa iti spun"Buna!Azi vroiam sa te intreb daca vrei sa fii iubita mea,dar acum ma voi muta in alt oras".3.Am vrut sa te scutesc si sa te protejez.Am crezut ca daca crezi ca nu ma interesa o sa treci peste mai repede.4.Te iubeam si inca te iubesc.Si stiu ca si tu ma iubesti,dar nu vrei sa recunosti pentru ca crezi ca asa o sa te las in pace,dar Jade iti jur ca acum ca te-am regasit nu o sa te mai parasesc niciodata!
Ma uit in ochii lui si vad lacrimile care aluneca pe obrajii lui perfecti.Imi intind mana si ii sterg lacrimile.El imi ia mana si mi-o saruta.
-Te rog crede-ma!Nu te-am uitat niciodata si nu o sa uit niciodata aroma buzelor tale rosii si pline.Nu o uit niciodata cand ne jucam de-a Alba-ca-Zapada si iti spuneam ca tu esti printesa mea.Inca esti Alba-ca-Zapada mea,iar eu inca sper ca voi deveni printul tau....Jade,iarta-ma!
Plang.Plang din nou.De ce mereu cand sunt cu el plang din ceva motiv.Ma uit la el si in ochii lui gasesc liniste si alinare....Se apleaca si ma saruta.Dupa atata timp retraiesc acel vis frumos.Stiu ca nu e bine,dar nu ma pot abtine.Am visat acest moment cand il voi avea din nou doar pentru mine.Il cuprind cu bratele de gat si ramanem asa cateva minute bune.Parca toata furia si nelinistea acumulata cu ani dispare si uit de cat am suferit din cauza lui.O sa fiu furioasa pe el.Dar nu acum.Acum o sa il iubesc cat de tare pot.Apoi imi amintesc.Megan....
-Megan...Nu ii pot face asta...E prietena mea....Imi pare rau,Connor,dar chiar nu pot!ma ridic si o iau la fuga.Urmatoarea ora am sport asa ca fug direct in vestiar. La un moment dat vibreaza telefonul.Am un mesaj.
Imi pare rau.Am inceput sa fiu cu Megan cand credeam ca tu ai trecut peste.Credeam ca nu ma mai iubesti....niciodata nu am iubito cum te iubesc pe tine...
Hai sa vorbim.Avem multe de discutat inca.Mai da-mi o sansa.Lasa-ma sa fiu printul care o salveaza pe Alba-ca-Zapada♡
O sa ii mai dau o sansa,dar nu acum.Nu azi...
Am nevoie de timp.Trebuie sa imi limpezesc gandurile.
Raspunsul vine rapid.
Bine,printeso♡
Urasc ca face asta.Ma influenteaza.Nu o sa rezolve nimic asa.Am nevoie de timp....timpul rezolva totul....
Restul zilei trece intr-o suflare.Am avut 2 ore cu Mark si i-am spus ca e un prieten grozav si ca asa vreau sa ramana.Prieten.Nu i-a convenit prea tare,dar asta e.Nu vreau sa il ranesc.Ii trimit un mesaj mamei si ii spun ca am de gand sa vin acasa pe jos si sa vad orasul.In mod natural imi pun castile in urechi si incep sa merg spre casa.Una peste alta orasul asta e destul de dragut.Cand ajung acasa gasesc pe masa un bilet pe care scrie:
Am plecat sa ma plimb prin oras.Ma intorc inainte de cina
Mama
Aparent sunt singura 3 ore.Ma duc in camera ma demachiez si ma schimb in colantii de yoga si tricoul meu bleumarin inchis.Imi fac o cafea si ies in curtea din spate.Dupa putina gandire ma hotarasc sa reamenajez curtea.Am spatiu destul si im garaj sunt o duzina de chestii in plus de care nu avem nevoie.Aduc telefonul din casa si pun niste muzica ca sa mearga mai repede munca.Tot ce fac e mai productiv cand ascult muzica.Iau din garaj niste paleti din lemne si cu cateva cuie si vopsea arata ca niste sezlonguri geniale.Sunt chiar buna la treaba asta.Aduc din garj si un cauciuc pe care la randul lui il vopsesc si cu niste sfoara fac din el un balansoar pe cinste.Curtea arata din ce in ce mai bine,dar ceva tot lipsește.O masa.Ma duc in casa si gasesc lucrul perfect.O rama uriasa de tablou pe care o avem de cativa ani,dar nu avem la ce sa o folosim,desi initial ma gandesc sa o folosesc ca decor pentru camera mea.Nu am ce sa pun pe ea ca sa o fac o masa asa ca ma hotarasc ca merg la casa din capatul strazii pe care o demoleaza ca sa vad daca imi pot da cei de acolo ceva.Ajung acolo si ma intalneac cu o doamna de varsta mamei.Ii spun ce am de gand si imi da un geam mare.Trimite pe unul dintre constructori sa ma ajute si dupa 45 de minute am o masa demna de o regina.Adun mizeriile din curte si ma duc sa imi mai fac o cafea.Imi iau cu mine o patura si ies afara si imi admir munca.
CITEȘTI
The Moon Also Shines
RomanceJade a crescut într-o familie mare si stricta pentru care reputația era tot,noroc cu mama ei care vroia ca ea sa fie fericita fiind ea însăși. E ultimul an de liceu ,iar Jade incepe sa se acomodeze cu noul oras ,noua scoala si noi prieteni de nicaie...