Perspectiva lui Aylin:
Dupa pranz, am mers sa ne plimbam intr-un parc. Cand am ajuns acolo, am vazut un om care inchiria biciclete, asa ca am decis sa luam doua. Am dat o tura in jurul lacului iar apoi ne-am intors pentru a le inapoia. Dupa ce ne-am mai plimbat, am vazut pe cineva care vindea vata de zahar pe bat. Am fugit imediat si mi-am cuparat una.
- Pari ca un copil, spune el amuzat.
- Ba nu.
- Ba da.
- Inseamna ca iubesti o copila.
- Da, si o iubesc nespus.
Iar apoi a urmat un sarut dulce. L-am luat in brate si i-am multumit ca traieste si ca ma iubeste.
Dupa ce am mai stat cateva minute, ne-am intors acasa.
- Pregateste-te pentru cina. O luam in oras, spuse Kemal.
- Ooo bine, spun eu surprinsa.
Am ales sa ma imbrac intr-o rochie neagra, mulata la care am asortat un colier cu diamante si niste pantofi stileto rosii si niste cercei mari tot rosii. Mi-am luat blana scurta maro si am plecat. Kemal era imbracat intr-un costum negru, cu camasa alba si cravata neagra. Era o seara speciala. Am ajuns la restaurantul nostru preferat, cu vedere la mare. Am decis sa servesc un platou cu fructe de mare si un vin rosu. Cand comanda a sosit, ne-am luat de mana si am ciocnit paharele in cinste iubirii noastre. Dupa ce am terminat de mancat, am plecat acasa. A fost o seara frumoasa.
