Era o zi ploioasa. Am decis sa mergem in vizita la parintii mei. Ne-am intalnit si cu sorma mea, Sevda si prietenul ei,Toprak. I-am luat si pe ei cu noi.La radio era piesa noastra preferata "Shape of you". Am cantat-o impreuna ca doi nebuni.
-Te iubesc! Spun eu.
-Si eu te iubesc!
Apoi luadu-mi mana si sarutand-o. Inainte de satul in care stateau parintii mei era o padure. Cand am ajuns in padure, o masina venise in spatele nostru cu viteza. Ne-a impis o data. Incepusem sa ma panichez si sa ma gandesc la ce a spus Asu. Deodata, masina noastra se izbi de un copac.
Perspectiva lui Kemal:
M-am trezit. Imediat m-am uitat spre Aylin sa vad daca este bine. Am trezit-o. Doar s-a lovit la cap. Dupa aceea m-am uitat si in spate iar Toprak o ajuta pe Sevda sa iasa din masina.
-Ce s-a intamplat? Intreaba Aylin.
-Am facut accident. Haide sa iesim din masina.
Eu am iesit din masina iar cand Aylin a incercat sa iasa, a tipat tare. Dupa aceea, Sevda incepu sa planga. Am fugit repede pe partea cealalta si am observat ca Aylin avea un ciob infipt in burta. Nu m-am putut abtine si am inceput sa plang.
- Incerca sa imi scoti ciobul asta, spuse Aylin disperata.
Toprak mi-a spus sa ma calmez. A incercat sa sune la ambulanta dar nu aveam semnal.
-Kemal, ma striga Aylin. Sangereaza rau?
-Nu, spun eu chiar daca era adevarat.
Incercam sa ma calmez. Nu vreau sa o pierd. O iubesc mult.
-Ajutati-ma, spune ea cu indurerare. Ma doarte foarte rau.
Ar fi trebuit ca eu sa patesc asta, nu ea. Nu merita asta.
Sevda si Toprak au plecat spre ajutoare. Aylin m-a rugat sa o scot din masina. Am reusit sa fac asta. Am pus-o cu capul pe piciorele mele. Nu imi puteam abtine lacrimile.
-Nu mai plange, spune ea. Ma faci sa ma simt si mai rau. Stiu ca tu o sa ma iubesti orice ar fi.
-Te mai doare? Intreb eu.
-Nu. Mi-a amortit toata burta.
Se facu noapte iar nimeni inca nu veni sa ne ajute.
-Nu mai rezist, spune ea.
-O sa vina, o sa vezi. Rezista pentru mine.
-Incerc.
Aylin inchise ochii.
-Te rog, trezeste-te!
Deodata sirenele unei ambulante se auzi.
