In ultimul timp Misty si Michael si-au petrecut timpul impreuna, el i-a spus despre aceasta librarie care este la doar cateva blocuri distanta de casa lui, care are de asemenea o cafenea.
El a spus ca libraria e completata cu carti uimitoare, de asta a fost de acord sa mearga aici cu el.
Ambii au fost de acord sa se
intalneasca aici vineri dupa scoala, prin urmare locul va fi gol.Misty ea putin emotionata pentru azi, dar nu stia de ce. A petrecut timp cu Michael in fiecare zi in scoala fara a se simti agitata, dar dintr-o data nu mai vrea sa mearga asa tare.
Si-a petrecut timpul la librarie dupa scoala. A incercat sa isi reaminteasca directia care duce spre librarie, cea pe care Michael i-a dat-o.
Si-a scris-o undeva pentru ca a crezut ca o sa ii fie imposibil sa si-o aminteasca, dar ii placea sa se confrunte cu ea. Nu voia sa se mai simta idioata.
A mers spre casa lui Michael si a inceput sa isi continue drumul pana la librarie, gasindu-l usor de aici. Se simtea mandra de ea deoarece nu a fost nevoita sa citeasca drumul de pe hartie, pe care il stia deja.
Cateva minute mai tarziu, a gasit libraria si a zambit in timp ce a intrat in ea.
Michael avea dreptate, era goala. Era doar bibliotecarul si cineva care statea la un calculator in cafenea. A tras un scaun si s-a asezat pe el.
Era stabilit ca Michael si Misty sa mearga impreuna, dar el i-a spus ca trebuie sa le faca o vizita ralida prietenilor sa ca sa ia ceva, dar ea nu stia ce ii ia asa de mult.
Ea a oftat, dar a zambit cand l-a vazut pe Michael intrand in librarie. A mers spre ea zambind.
" Hey " El a salutat-o asezandu-se. Michael a observat ca are o carte in fata ei, mitologia japoneza, " Black Wind ", scrisa de F. Paul Wilson. Michael si-a amintit ca el i-a recomandat cartea ceva mai in urma, el i-a dat copia cartii acum doua saptamani.
" Ai citit-o? " El a intrebat-o, iar ea a incuvintat din cap.
" Da, am facut-o. Tu sti ca romanele sunt favoritele mele. " A spus, ridicarea razboiului mondial in roman.
" Ei bine, de asta ti-am dat-o. " El a spus, iar ea a chicotit.
" Apropo, cafeaua lor este grozava. " El a spus uitandu-se la cafenea. Ea se rasuci. (Nu-i place, ceva de genu')
" Urasc cafeaua. " ea a spus. Era adevarat, ura cafeaua. Preferea ceaiul.
Ochii lui Michael s-au largit, " Cum poti sa urasti cafeaua? "
Ea a data din umeri, " Nu stiu, gustul ei nu e bun. O urasc. "
Ambii au pierdut patru ore in librarie vorbind despre Matsuo Okumo si John E. Hall. Michael a facut-o pe Misty sa ia o ingititura din cafea, iar ea a scuipat pe masa, avand sa curete dupa.
In timp ce ei citeau o copie din cartea lui Percy Jackson, Marea de Monstrii, Michael i-a luay mana lui Misty. A fost putin socata, dar nu a rosit asa mult.
Il vede pe Michael ca pe un prieten, crede ca si Michael o considera la fel. A fost doar confuza.
Dar nu există nici o cale în iad că Michael o place. Ea e Misty, o fata dyslexica cu cunostiinte de sine.
Ea crede ca tulburarea ei o defineste, dar Michael nu crede asta.
CITEȘTI
Dyslexia [m.c.] - [Romanian]
Fanfiction" E okey, cateodata si eu incurc litera 'b' cu 'p', nu e nimc. " " Nu, tu- doar, nu intelegi. E diferit. " All rights reserved for @parahmore Translated by @innhse