Special?! Mai Mult Destin(vol 1)

Ne mutam la Angel

Perspectiva lui Angel:
    Sunt cat se poate de fericit, dar nu ii pot spune Mayei ca stiu, o las pe ea sa imi spuna. Acum ca stau sa ma gandesc de ce oare nu mi-a spus mai devreme. Ma uit la ea si vad ca Debby chiar a ranit-o. Abia astept sa ajungem acasa sa putem vorbi.
  Perspectiva Mayei:
  Stau, ma uit pe geam si imi fac fel si fel de cosmaruri. Oare ma va gasi Debby? Oare ma va omorî? Tot ce vreau in acest moment e sa fie in siguranta copilul.
   Masina se opreste in curtea lui Angel, se da jos, inconjoara masina, imi deschide portiera si imi intinde mana. O accept si intram in casa lui.
-Nu vreau sa iti fac probleme!ii spun eu.
-Nu imi vei face probleme. Si nici parintii nu iti vor face tie. In plus in mare parte a timpului nici nu sunt acasa.
-Unde voi sta?il intreb.
    Stiu ca am facut-o dar inca nu suntem sot si sotie asa ca m-as simti ciudat sa dormim impreuna, mai ales ca mai nou ma trezesc noaptea sa mananc sau sa vomit.
-Nu iti face griji.
   Mergem un etaj deasupra camerei lui, in fata unei usi. Banuiesc ca aici voi sta. Intram si spre surprinderea mea coboram niste scari. Ajungem intr-o camera moderna cu un pat dublu. Imi lasa bagajul jos si ma intreaba:
-Ce parere ai? E ok camera?
-Da. Multumesc mult!spun si il sarut. Te iubesc!

    Zambeste asa cum numai el stie sa o faca si ma mai saruta o data. Dupa ce ne dezlipim din sarut ma cuprinde un sentiment de vinovatie. El e un tip asa de simpatic, iar eu ii ascund lucruri.
-Trebuie sa vorbim,spun si ma asez pe pat.
-Sigur. Spune!
-Nu stiu cum vei reactiona sau daca ma vei urî pentru ce iti voi spune, dar te rog sa ma lasi sa termin.
-Ok. Te ascult.
-Sunt insarcinata! Iar tu esti tatal copilului.
-Sunt niste vesti minunate. Dar vreau sa fiu si eu sincer cu tine.
   Stiam ca va spune ceva. Sper sa nu ma urasca sau sa ma alunge, dar i-o iau inainte:
-Te rog sa nu te superi pe mine! Chiar am vrut sa iti spun mai devreme, dar nu stiam cum. Esti foarte important pentru mine.
-Stiu, iubito! Dar nu asta voiam sa iti spun.
-Atunci ce este?il intreb eu curioasa.
-Stiam de copil...
  Nu il las sa termine ca il intreb:
-Cine ti-a spus. Singura persoana care stie este Amy.
-Si Bella, adauga el. Mi-a spus si mie si lui Jack in acelasi timp.
-Ce legatura are Jack, in aceasta poveste?
-Nu stiu. Cred ca s-au certat. Dar nu conteaza. Eu sunt in al noualea cer de cand am aflat.
-Deci nu esti suparat?
-Sunt fericit!spune si ma saruta.
   Am atata nevoie de el, incat nici nu isi da seama. Dupa ce ne dezlipim din sarut imi spune:
-Baia e acolo, spune si arata spre o usa. Iar eu o sa vin sa vad ce mai faci si cum te mai simti. Acum odihneste-te.
-Mai vreau sa iti zic ceva, spun si ii zic sa se aseze.
    Se aseaza langa mine, iar eu ii povestesc tot despre Debby si despre cearta noastra.
-Sa nu iti faci probleme! Avem un sistem de securitate foarte bun! Nu te va gasi aici, iti promit.
-Ok, multumesc pentru tot.
-Nu ai de ce sa imi multumesti. Acum culca-te.
-Bine, ne mai vedem.
  Pleaca cu zambetul pe buze. Imi despachetez bagajul, imi fac un dus si ma bag in pat. Adorm cu gandul la micutul meu.
   Ma trezesc si vad pe cineva pe patul meu. Initial credeam ca e Angel, dar dupa mi-am dat seama ca e Bella. Ma ridic in sezut si ma frec la ochi.
-Buna! Cum te simti?
-Adormita, raspund eu.
-Copilul cum se simte?
-E bine. De la un timp nu mai imi da asa batai de cap.
-Ce frumos!spune in soapta.
-Poftim?o intreb eu.
-Cred ca e frumos prin ce treci, sa ai un copil.
-Da. Stiu ca va fi special.
-Te-ai gandit la vreun nume?
-Daca e fata o va chema Diana, iar daca va fi baiat,.... nu stiu, cred ca il voi lasa pe Angel sa decida.
-De ce Diana.
-Pe prima mea priatena o chema Diana. Mi-am promis ca daca voi avea vreodata o fetita asa vreau sa o cheme.
-Ce frumos,spune si se uita spre burica mea care e invelita. Imi poti arata burica te rog?
-Sigur, spun si dau la o parte plapuma si bluza de pijama.
-Ti-a mai crescut putin.
-Se face mai mare in fiecare zi, spun si zambesc.
   Imi atinge burtica, dar nu ma deranjeaza.
-Esti prima care imi vede burtica.
-Pot sa te intreb ceva?imi spune.
-Da.
-De ce te-ai mutat la noi? Nu ca ma deranjeaza, doar ca simplu fapt.
-E un subiect delicat, dar sa spunem ca unei anumite persoane nu i-a picat bine acest copil.
-Am inteles,spune si se uita mai departe la burtica mea.
-Acum te pot intreba eu ceva?ii spun.
-Da.
-De unde ai aflat ca sunt insarcinata?
-Te-am auzit cand ii spuneai lui Amy in parc.... Nu am vrut sa iti stric surpriza de ai spune personal lui Angel, doar ca a fost... nu conteaza. Dar imi pare rau ca ti-am stricat surpriza.
-Stai linistita.ii spun si imi pun bratul pe umarul ei.
    Aud usa cum se deschide si la scurt timp apare Angel cu ceva in mana.
-Eu va las!spune Bella si pleaca.
Dupa ce iese il intreb pe Angel:
-Ce ai acolo?
-M-am gandit ca iti e foame asa ca ti-am adus un hamburger si niste cartofi prajiti.

-Esti cel mai tare! De unde stiai ca imi e foame?
-Am ghicit. Si ca sa nu ma uit la tine cum mananci am adus unul si pentru mine.
  Se pune pe pat si mancam impreuna. A fost o masa delicioasa, dar acum imi este pofta de ceva dulce, asa ca ii spun pe un ton de copil mic:
-A fost delicios, dar acum imi este pofta de ceva dulce.
-Ok, vin imediat, spune si sare ca ars din pat, in timp ce alearga spre usa.
    Nu vrau sa imi fie majordomn, dar eu sunt cea care trebuie sa am grija de copil. Ma intind si il astept. Vine in nici 5 minute cu o farfurie cu diferite
bucati de tort si cu o farfurie cu afine.

-Voi alege prajiturile sa sti!il avertizez eu.
-Stiu, dar astea sunt pentru mai tarziu. In caz ca vrei sa mananci ceva sanatos dupa toate fast food-urile astea.
-Stai fara grija ca pana maine nu mai sunt.
   Radem amandoi si mancam cate o felie de tort. El mananca 2 eu mananc 4.
-Ai grija sa nu ti se faca rau, imi spune in timp ce eu trec la a 6-a felie.
-El imi cere. Inainte nu puteam sa termin nici o felie.
  Dupa ce mancam ne bagam impreuna la somn. Deja formam o familie frumoasa si fericita.